Pe aceeași temă
Un om politic de inteligenta si instinctul lui Traian Basescu trebuie sa fii stiut ca orice iesire publica in plin scandal Udrea nu poate ocoli subiectul. Ca pe nimeni nu intereseaza ce ar avea el de spus despre politica externa, Rusia, Ucraina sau planeta Marte, cind singurele intrebari care framinta natia sunt “O va apara pe Udrea? A stiut sau nu?” Cred, deci, ca aparitia fostului presedinte, coincidenta exact in preziua in care la Inalta Curte se judeca cererea de eliberare din arest, a avut scopul precis de a transmite mesaje pe acest subiect, evident, cit si cum i-a convenit lui data fiind prestatia mediocra a moderatorului, si doar in subsidiar de a se plasa in opozitie cu Klaus Iohannis. A reusit insa Traian Basescu sa-si atinga tinta?
Dupa opinia mea nu. Asta pentru ca Basescu este intr-o situatie imposibila. Nu poate sa n-o apere pe Udrea, care este, asa cum a si spus-o “produsul lui”, omul in care a avut cea mai mare incredere si care i-a ramas loial pina in final, personajul politic in care investit absolut tot, pe care si-a jucat ultima carte a mandatului. Limitele acestei aparari au fost insa evidente, de aici si permanenta defensiva in care a fost. Nu poate insa nici sa apere justitia asa cum o facea alta data, pentru ca asta inseamna implicit sa se delimiteze de Udrea. Orice pozitie transanta, de-o parte sau de alta, i-ar fi subminat mandatele si asa fragilizate de scandal. A-i lua partea lui Udrea, creditind alegatiile ei in ce-i priveste pe Coldea, Kovesi si dosarul politic pe care cei doi i l-ar instrumenta ca se razbune si sa-i inchida gura, insemna recunoasterea implicita a esecului reformei celor doua institutii, mai mult, recunoasterea ca totul nu a fost decit butaforie. A apara justitia, independenta si onestitatea procurorilor si a SRI-ului, presupune recunoasterea greselii fatale pe care a facut-o sustinind un om corupt. O situatie aproape fara iesire.
Asa ca Basescu a facut balet pe sirma, jenant pe alocuri, necredibil in multe altele. In primul rind, de ramarcat ca a continuat sa sustina ca nu a stiut nimic. “Nu am avut nicio informatie pina am plecat ca Elena Udrea ar fi implicata in lucruri ilegale”. Basescu pare ca glumeste, ca se autoironizeaza. Nu era el cel mai informat om din Romania, nu asta ne-a spus ani de zile? Dar sa zicem ca serviciile nu i-au spus nimic ( exista deja un precedent, se pare, in ceea ce o priveste pe Alina Bica) din ceea ce facea Udrea la minister (taxa contractele cu 10%) sau despre milioanele spaguite de Cocos, cum acuza acum procurorii, dar despre Gala Bute si implicarea Elenei Udrea presa scrie de cel putin 4 ani. Probabil nu le-a crezut. In schimb, a dat mereu crezare dezvalurilor din presa sau din rechizitoriile procurorilor in multe alte situatii cind era vorba de adversarii sai. “Ponta este un prim ministru profund corupt”, tuna Basescu dupa apartia cazului Duicu in media. Ceea ce, desigur, cred multi, dar n-au inca probe. Faptul ca Basescu a spus ca Udrea nu minte si nu fura este de la sine inteles si aici nu i se poate face niciun repros. Nici n-ar fi putut crede altceva despre politicianul pe care il vedea presedintele Romaniei.
Dar apararea Elenei Udrea a mers, inevitabil, mai departe, intrind intr-o zona minata: punerea sub semnul intrebarii a actelor procurorilor. Desigur, nu s-a suit cu bocancii pe DNA, nu i-a acuzat pe procurori ca instrumenteaza dosare la comanda, asa cum a facut ani de zile PSD, in frunte cu Ponta si toti penalii. Nu a depasit niste limite, nici nu putea fara sa-si arunce singur in aer munca de 10 ani. A fost insa abil. “ Elena Udrea are cereri de arestare cit pentru trei dosare. Recunosc ca e o situatie de Guiness Book, e asa o avalansa...”. Dupa care a urmat comparatia cu Nastase si Voiculescu (fara sa vrea a asezat-o pe Udrea in galeria marilor penali) care “au fost anchetati in libertate”. Sa nu stie Basescu faptul ca in orice situatie in care procurorii au date noi, vezi cazurile recente- Vosganian, Mitrea, Borbely-, revin cu alte cereri de urmarire penala sau arestare, daca e cazul. Asa e legea, asa e procedura, de ce se mira? Plus ca noile acuze sunt extrem de grave, printre altele ca Udrea ar fi luat cash 900.000 de euro de la Nastasia si ar fi cerut, nemultumita, o suplimentare de vreo 3 milioane de lei. Pai, ia sa fii scris procurorii in rechizitorii asa ceva despre oricare dintre adversarii sai, de la Ponta la Dragnea sau Blaga! Sunt convinsa ca Basescu ar fi avut luari de pozitie ferme, ca ar fi adus acuze de coruptie, ca ar fi tunat si fulgerat in prime-time-uri. Evident este vorba de o dubla masura, si daca ea este fireasca pentru sustinatorul omului Elena Udrea e totul nelalocul ei in ce-l priveste pe presedintele aparator al independentei justitiei. Aici e de observat nuanta pe care Basescu a introdus-o fortat de nefericitele imprejurari: justitia s-a metamorfozat din “independenta” in “functionala”. Interesanta descoperire. Mai ales daca o punem in relatie cu afirmatia despre dosarul fratelui sau, care este o “inscenare” si despre care va face “dezvaluri”.
Aceeasi justitie "functionala" l-a pus sub urmarire penala pe Sebastian Ghita, un alt domn ce parea intangibil, intr-un dosar in care este implicat cumnatul lui Ponta. Fraude imense din fonduri europene de milioane euro, printr-o firma abonata la contracte cu statul. ( Citeste AICI) Ce are de spus Basescu despre asta? Complicat, nu?
Concluzionind, cred ca Basescu a facut tot ceea ce a putut in apararea Elenei Udrea, mai mult de atit ar fi insemnat sa-si admita esecul mandatelor, ceea ce, obiectiv vorbind nici nu merita, nici nu e adevarat. Nu vad ce motiv ar mai avea presedintele sa iasa pe acest subiect, nu-i va fi de mai mare folos nici Elenei Udrea, dar in special lui. Si asa pare ca se scufunda cu incetinitorul de git cu Udrea.
Al doilea palier al interventiei lui Basescu este pozitionarea in antiteza cu presedintele Iohannis. Adversar deschis al acestuia in campanie ( doar cu trei zile inaintea turului al doilea si-a anuntat sustinerea ferma pentru el), cind l-a pus constant pe acelasi palier al “ticalosiei” cu Victor Ponta, Basescu lanseaza semnale clare ca doreste sa fie liderul opozitiei. Nu una la Ponta, ci la Iohannis. Strategia a fost evidenta. Desi a sustinut ca este prematur sa se pronunte: “sunt doar doua luni de mandat”, nu a ratat ocazia sa arate cum ar fi procedat el in locul lui Iohannis, totul presarat cu ironii si mici rautati. Nu are cum sa aduca PNL la guvernare daca “il scarpina intre cornite pe Ponta”, eu in locul lui “as pune presiune”. Ii reproseaza ca nu a “fortat” un alt vot la Vosganian, uitind pesemne ca majoritatea parlamentara este exact aceeasi ca pe vremea lui, cind zidul in jurul dosariabililor era fara fisura. Spre deosebire de atunci- avizele favorabile la cererile procurorilor le puteai numara pe citeva degete-, in momentul de fata Vosganian a constituit o exceptie. O mizerie, fara discutie. Sigur, Iohnnis e inca departe de fermitatea pe care multi o asteapta de la el in raport de PSD si Ponta, are in fata mari provocari si depinde doar de el cum le va face fata. Dar Basescu nu-i poate reprosa ceea ce nici el, “jucatorul”, nu a reusit in planul faptelor, nu doar al vorbelor.
Si aici vine vestea proasta pentru Basescu. Asa cum o arata sondajele, Iohannis se bucura de o mare incredere si simpatie, in timp ce Basescu pierde tot mai mult teren. Unul dintre motive este saturatia la care s-a ajuns in raport cu “stilul Basescu”. Nu cred ca e o idee prea buna resuscitarea memoriei legata de acest aspect, mai ales ca actualul scandal Udrea, care vedem, tine capul de afis spre satisfactia lui Ponta, i se datoreaza intr-o mare masura. In fond, Basescu a facut-o pe Udrea ceea ce e. Am mai spus-o, iar contextul ma face s-o repet, exista etape in viata care trebuie depasite. Revenirea in prim plan cu orice pret arata un incipient “sindrom Constantinescu”.
