Pe aceeași temă
Evident, Revoluția #Rezist a trecut pe inspirație, după săptămâni de expirație forțată continuă, în ger, sub tirul nemilos al televiziunilor bolșevice și umilită efectiv de rămânerea în funcție a celui mai contestat cabinet din istoria modernă a României. Niciodată în cei 27 de ani post-revoluționari societatea românească nu s-a revoltat de o manieră atât de categorică. Au fost peste 600.000 de români în stradă! Și cu toate acestea, Guvernul Grindeanu a rămas pe poziții sfidând istoria și națiunea însăși. Era semnul că băieții sunt dispuși să meargă până-n pânzele albe pentru a-și atinge scopul: confiscarea definitivă de democrației, prin încătușarea justiției și manipularea poporului cu televizorul, în paralel cu folosirea bugetului de stat pentru majorări de pensii și salarii care să anestezieze complet spiritul civic.
La scurt timp după retragerea OUG 13, au apărut tot mai multe semne că PSD merge ”tot înainte”, vorba devizei uteciste, fără scrupule. Ne-am trezit cu propunerile legislative ale senatorului Șerban Nicolae, care scoteau practic corupția din vizorul justiției. Reacția societății civile, încă solidă deși slăbită după atâtea proteste, i-a obligat să facă din nou pasul înapoi. După care, a venit asaltul-bombă. Tăriceanu, ca șef al Senatului, a sezizat Curtea Constituțională privind ancheta DNA în cazul Ordonanței 13, iar CCR a dat o decizie servită pe tavă întregii mafii politice transpartinice: ancheta procurorilor a fost un abuz! Exact ce avea nevoie Coaliția Penalilor pentru a presa mai departe în direcția dorită.
Noul ministru al Justiției, pus ca o floare în locul lui Iordache-Altă Întrebare, a preluat din zbor cadoul CCR și a trecut la acțiune. Inițial, le-a sugerat șefilor Parchetului General și DNA să demisioneze. Lazăr și Kovesi au refuzat politicos, iar molcomul Tudorel Toader a anunțat declanșarea unei anchete interne. Cum bine a sesizat colega Ondine Gherguț rostul ei nu poate fi decât acela de a găsi o motivație formală care să-i permită ministrului suspendarea celor doi, ocolind astfel decizia președintelui României - singurul care poate, legal, să-i demită pe șefii Parchetelor.
Nimic nu pare la întâmplare. Dimpotrivă, ai senzația unui plan bine ticluit menit să șubrezească, pe de o parte forța străzii ținute doar ”în pumni”, pe de alta să mențină atmosfera de conspirație generală cum că justiția este dirijată de politic de ”o mână criminală”. Dragnea, Grindeanu, Tăriceanu, Băsescu - toți ”greucenii” vechi ai spațiului politic au trecut la atacuri concertate. Televiziunile lor, amendate de ochii lumii de CNA, susțin ”cauza” de formă, ceea ce le conferă dușmanilor justiției independente platforma ideală pentru a acționa administrativ-instituțional: sesizarea Curții Constuționale, declarația anti-DNA din parlament, ancheta ministrului Justiției asupra capilor Parchetelor, eventual suspendarea președintelui. E ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește la vale cu volum și forță crescânde.
În paralel, guvernul Grindeanu acționează absolut iresponsabil, tocmai pentru a distrage atenția de la ampla operațiune în curs privind căsăpirea luptei anticorupție. Lipsit complet de autoritate, premierul este practic substituit de miniștri având pe mână bugete impresionante și care aruncă deja cu bani în populație precum interlopii în maneliști la chefuri neimpozabile. Lia Olguța Vasilescu, șefa de la Muncă și Protecție Socială, are acum un motiv în plus pentru a-și cumpăra simpatia poporului asistat; zilele trecute, s-a umplut de ridicol vorbind în public într-o engleză de baltă și siluind limba franceză cu faimoasa exprimare ”Le marche du tramvai” (mersul tramvaiului), în loc de ”Le marché du travail” (piața muncii). O situație de un ridicol grotesc, care o stimulează să pluseze la dezmățul bugetar pentru a-și acoperi gaura de imagine.
Nu e de râs! Starea financiară a României devine de-a dreptul dramatică. Prognozele directorilor financiari estimează că România va avea, în 2017, o creștere economică de cel mult 2,6%, mai puțin de jumătate față de cea bugetată de Guvernul Dragnea-Grindeanu (5,2%).
Această prăpastie ne va obliga la împrumuturi externe suplimentare - practic, mergem sigur către o ”grecizare” a finanțelor publice. Nu degeaba, însuși actualul ministru de Finanțe, deranjându-i mustața lui Dragnea, a vorbit despre o iminentă tăiere de cheltuieli, nu degeaba însăși Corina Crețu, colega pesedistă din Comisie Europeană, a tras un puternic semnal de alarmă în numele Bruxelles-ului, nu degeaba șeful FMI din România a avertizat că guvernul va arunca în aer deficitul de 3% și nu degeaba comisarul european Pierre Moscovici a cerut PSD măsuri urgente pentru prevenirea colapsului.
În mod normal, în fața unei iminente catastrofe financiare, sindicatele ar trebui să fie primele revoltate. Ați văzut însă vreun lider sindical de mare centrală deranjat de majorările salariale fără acoperire? L-ați auzit pe vreunul vorbind despre pericolul resovietizării României în timpul protestelor masive din Piața Victoriei? Nu. Căci și ei fac parte, direct sau indirect, din Marele Plan pentru sabotarea democrației. Sănătatea, Educația, funcționărimea au ajuns în sapă de lemn urmare a alianței lor cu PSD, de ce-ar tresări acum în numele conștiinței? Sindicate, parlament, guvern, bugete publice, populație asistată, presă cumpărată, Diasporă izolată, UE divizată, Rusie necontrolată. Toate acestea sunt ingrediente vitale în planul PSD de posedare a democrației cu ajutorul instrumentelor ei fundamentale. Unul care continuă nestingherit pe calapodul ”După noi, potopul!”.
