Pe aceeași temă
Era un lupisor care promitea ca atunci cind va creste mare va intoarce lumea cea mizerabila cu fundul in sus si in jos. Si chiar a crescut. Ca Fat Frumos in trei zile cit altii in zece ani. Si ce sa vezi atunci? Minune mare. Antisistemul a ajuns bun de pus pe rana fraierilor. Independenta, semn de prostie curata. Onoarea, un mizilic.
Lupul din blana oii behaie tot despre marile proiecte. Doar ca acum ele poarta alte nume: functii, partide, locuri pe liste. Intr-un cuvint, cariera. Una pe repede inainte, ca momentul oportun trece ca valul. Daca nu e sprintar sa-l prinda, i se sparge in cap. Si trebuie s-o ia de la inceput. Alta independenta, alt antisistem, alte negocieri, alti fraieri de gasit si de pacalit. Nu va mai fi insa la fel de usor. Pina si partidele mai invata cite ceva.
Asa ca trebuie sa bata fierul cit e cald. Sunt momente cind un caracter prost se vinde mai ieftin si mai repede. Cind tarabele sunt scoase la drumul mare. E drept, ca la coada stau doritori cit cuprinde privirea. Multi veniti, putini alesi. Dar asta pentru ca el stie sa se descurce, sa se orienteze, plus ca are deja in tolba bastonul de maresal al independentei. Ca l-a primit de la altii, ce mai conteaza. ”Mă ajută M10 și Monica Macovei ca să mă poziționez. Am ajuns candidat independent tocmai pentru a obține susținere din mai multe părți” Si chiar a obtinut. Una dolofana. De la raul de sistem. Sau te pomenesti ca intre timp PNL s-a metmorfozat? Restul, vorbe goale impachetate in staniol. De proiecte grandioase si argumente care dau din coada e plina lumea. De onoare, caracter si bun simt mult mai putin. Aferim.
