Patru metode controversate prin care PSD a încercat să câștige alegerile

PSD a pierdut pentru a treia oară consecutiv președinția, în pofida avantajelor pe care și le-a asigurat prin legi, pomeni electorale și blocarea votului în diaspora. Revista 22 vă prezintă inventarul principalelor măsuri prin care Victor Ponta a încercat să-și maximizeze, uneori pe banii statului, șansele la președinție.

Ordonanța traseismului politic

Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2014 pen­tru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală a sus­pen­dat timp de 45 de zile interdicția trecerii aleșilor locali de la un partid la altul.

Tentați cu promisiunea că vor primi mai multe fonduri de la buget, ei au devenit imediat agenți electorali ai candidatului Victor Ponta. Bilanțul consemnat după cele 45 de zile arată că peste 400 de pri­mari și alte câteva sute de consilieri de la PDL, PNL și PP-DD se transferaseră la PSD. În general, rezultatele din aceste localități reflectă situația pe județ.

În județul Argeș, de exemplu, au migrat spre PSD peste 100 de aleși locali, dintre care 16 primari și 9 viceprimari. În toate lo­calitățile cu edili traseiști, pre­zi­den­țialele au fost câștigate de Victor Ponta. Județul este fief PSD oricum, iar pre­mie­rul a obținut aici 59,27% din voturi. La fel s-a întâmplat în Călărași sau în ju­deţul Ba­cău.

În județul Brașov, schimbarea apar­te­nen­ței unor primari nu a schimbat opțiunea alegătorilor, cu o singură excepție: din ce­le două comune unde a câștigat Victor Ponta, una are primar traseist, trecut pe OUG 55 de la PDL la PSD.

La Cluj au migrat trei primari, niciunul nu a fost de folos pentru prezidențiale - Iohannis a câștigat în localitățile lor.

La Bihor, s-au transferat la PSD 12 pri­mari și niciunul dintre ei nu a reușit să-i aduca victoria lui Ponta în comunele conduse de ei.

În județul Bistrița-Năsăud nu s-a mers uni­form, unii dintre traseiști i-au adus lui Ponta peste 50% din voturi, alții, nu. Situația a fost similară și în cele 22 de lo­ca­lități prahovene cu edili ACL care au pro­fitat de OUG 55 pentru a trece la PSD.

Primarul orașului Călărași, Daniel Ştefan Drăgulin, a migrat în UNPR după 12 ani de liberalism. În turul doi a obținut pen­tru Ponta un rezultat sub media ju­de­țea­nă.

Dâmbovița este un județ unde cei care au înclinat balanța au fost traseiștii. Au ple­cat la PSD 20 de primari, iar unul din­tre ei, cel de la Răscăieni (fost PDL), a în­registrat unul dintre cele mai mari procente obținute de Ponta (peste 75% din voturi).

Pomenile electorale

Seria reglementărilor cu scop electoral și care vor presa bugetele anilor ur­mă­tori a început din vară, cu Electorata, re­structurarea creditelor. Scutirile fis­ca­le acordate se vor resimți în buget în­ce­pând cu 2016, când încasările din im­po­zitul pe venit s-ar putea reduce cu cel mult 975 de milioane de lei. În 2017, suma estimată de guvern ca pierdere la buget este de 1,017 miliarde de lei.

Tot în vară, guvernul a aprobat o OUG pentru recompensarea cu 75% din soldă sau salariul de bază a muncii prestate în zilele libere şi de sărbătoare legală pen­tru toți angajaţii din sistemul de apă­rare, ordine publică şi securitate na­ţio­nală. Aceasta, deși în ordonanța privind salarizarea personalului bugetar în anul 2014 se stabilise că toate orele şi zilele suplimentare se compensează prin zilele libere echivalente.

Scutirea plăţii debitelor în cazul in­dem­nizaţiilor pentru creşterea copilului şi a pensiilor primite în sume mai mari de­cât cele cuvenite (din cauza func­ţio­na­ri­lor care le-au calculat) și restituirea su­melor deja recuperate înseamnă alte pes­te 400 de milioane de lei. Restituirile se vor face eșalonat, începând cu 2015.

Ajutoarele alimentare acordate de UE (fi­nanțate de UE în proporție de 85%) pen­tru persoane defavorizate se distribuie anul acesta pe baza unor tichete. Li­vra­rea tichetelor (pentru aproximativ 3,3 milioane şomeri, pensionari, invalizi sau veterani de război) a început în pripă, încă din octombrie, ca să prindă cam­pania.Între cele două tururi, guvernul a rea­li­zat că a trimis tichete și persoanelor nee­ligibile și a cerut recuperarea cu­poa­ne­lor.

Tot între cele două tururi s-au acordat și cei 700 de lei pentru „dezvoltarea ca­rierei didactice“ a fiecărui profesor. Pes­te 300.000 de angajați din sistemul de edu­cație au primit banii, majoritatea fă­ră să semneze vreun act, așa cum im­pu­ne legislația. Suma totală acordată prin acest proiect european derulat în cadrul POSDRU este de circa 50 de milioane de euro.

Mai mulți profesori universitari din țară au refuzat să încaseze banii, con­si­de­rân­du-i mită electorală.

Boicotarea votului din diaspora

Prima măsură luată pentru îngreunarea votului din străinătate a fost cea prin care alegătorii trebuiau să completeze de­clarația pe proprie răspundere în fața șefului secției de votare. Abia pentru tu­rul doi s-a aprobat ca aceste documente să fie doar semnate în secție.

Guvernul a refuzat înființarea unui nu­măr mai mare de secții în străinătate, pretextând că această decizie nu intră în atribuțiile sale. Biroul Electoral Central a explicat însă că, potrivit legii, or­ga­ni­zarea şi numerotarea secţiilor din stră­i­nătate reprezintă o atribuţie a Mi­nis­te­rului Afacerilor Externe (MAE).

Ambasadoarea României la Roma, Dana Constantinescu, a declarat ulterior că MAE a aprobat doar 51 de secţii de vo­ta­re, deşi misiunea diplomatică solicitase 66. Mai mult, Bucureștiul nu a acceptat do­uă secții în Torino și mai multe în Re­giunea Piemonte (unde trăiesc numeroși români), dar a impus organizarea unei sec­ții la Sondrio, unde votaseră în pri­mul tur doar 48 de români.

Guvernul a refuzat și prelungirea pro­gra­mului de la secțiile din străinătate, iar premierul a argumentat și în această ches­tiune că nu poate da o OUG, în­tru­cât îi interzice Comisia de la Veneția, ca­re nu permite modificarea legislației elec­torale cu mai puțin de șase luni îna­intea alegerilor. Recomandarea, datând din 2012, nu se referă însă la decizii or­ga­nizatorice luate pentru a permite exer­ci­tarea dreptului constituțional de a vo­ta.

Toate eforturile guvernanților în acest sens au avut un efect contrar: dacă la tu­rul întâi au votat peste hotare 162.000 de alegători, pe 16 noiembrie s-au pre­zentat la urne 377.651 de români. Pre­fe­ratul lor a fost indiscutabil Iohannis, ca­re a obținut 89,73% din voturi. Victor Pon­ta a câștigat doar în Palestina, unde au votat numai 19 persoane, dintre care 10 au pus ștampila pe premier.

Împiedicarea votului în diaspora le-a cre­at și o altă problemă guvernanților: pro­curorul general, Tiberiu Nițu, a anun­țat că s-a început urmărirea penală in rem pentru infracțiunea de la art. 385 din Codul Penal - împiedicarea drep­tu­lui la vot, ca urmare a plângerilor de­pu­se de cei din diaspora care nu au reușit să vo­teze.

Campania murdară împotriva lui Iohannis

Klaus Iohannis a fost principala țintă a PSD, încă de dinaintea primului tur. Ata­curile au început cu afirmații legate de et­nia și religia acestuia. Social-de­mo­cra­ții s-au folosit de preoții ortodocși, mi­tuiți deja prin numeroasele subvenții acor­date după preluarea guvernării.

Astfel, alegătorii de la țară au primit ico­nițe care aveau imprimate pe spate în­demnul „Votați Ponta!“.

La Satu Mare, părintele Sebastian de la Mă­­năstirea Teghea a ținut o predică la bi­se­rica din Moftinu Mic, în duminica din­tre cele două tururi. În înregistrarea ob­ți­nu­tă de Gândul, preotul poate fi au­zit cum le spune enoriașilor: „Să votăm cu cei care sunt ortodocşi, cu Victor Ponta!“.

Socrul lui Ponta, Ilie Sârbu, a avut și el o ieșire în care spunea că Iohannis „nu e român“.

Premierul însuși l-a atacat pe Iohannis, inclusiv în cele două confruntări te­le­vi­zate, acuzându-l că va tăia pensiile dacă ajunge președinte. De asemenea, Poșta Ro­mână a distribuit în campanie flu­tu­rașii PSD în care pensionarii erau spe­riați că Iohannis îi va lăsa fără pensii.

Gabriela Firea, purtătorul de cuvânt al PSD, s-a remarcat cu cele mai murdare acuzații. Ea este cea care a spus că „nu ești complet, dacă nu crești un copil“ și că sunt mai buni la suflet cei care au copii, referindu-se la familia Iohannis. Pen­tru aceste declarații a primit aver­tisment din partea Consiliului Național de Combatere a Discriminării. Tot ea a fost cea care a susținut că nu a folosit mesaje negative la adresa lui Iohannis, într-o declarație de presă în care a in­tro­dus în campanie tema traficului cu mi­nori: „Iohannis trebuie să ne spună ca­re a fost implicarea sa reală în traficul de copii“. A fost un subiect „analizat“ aproape zilnic la Antena 3.

La RTV a fost prezentat un montaj în ca­re se afirma ca Forumul Democratic Ger­man (din partea căruia a candidat Io­hannis la Primăria Sibiului) este o or­ga­ni­zație nazistă. Tot acest post (fondat de Sebastian Ghiță) a lansat și minciuna cu vila de aproape un milion de euro pe ca­re părinții lui Iohannis o au în Ger­ma­nia. În realitate, părinții președintelui ales sunt chiriașii mansardei respectivei vile.