Pe aceeași temă
Avem in Romania un program de preventie a bolilor. Platit de stat prin Ministerul Sanatatii.
Observatii obiective arata ca DNA joaca un rol benefic pentru sanatatea populatiei facand partial munca Ministerului Sanatatii in ce priveste prevenirea imbolnavirilor. Ofera timp pentru controale medicale, asa incat un numar mare de bolnavi, in special cei cu pondere sociala ridicata, sunt salvati de la o moarte realmente iminenta. Fara interventia DNA-ului, fara zilele de arest preventiv acesti oameni erau sortiti pierii, erau istorie. Vorbim despre o institutie care parca este cu un pas inaintea bolii, pacaleste moartea si ii fura musterii. E o prelungire a prestiintei divine. Isi incepe activitatea exact inainte ca bolnavii in cauza sa ne paraseasca. Eficienta este extraordinara. Ultimul caz mediatizat sta marturie in acest sens.
In plus, DNA-ul mai are si alt avantaj: stimuleaza activitatea altor institutii. Anticorpii dormanti sunt activati. In aceasta noua tabara randamentul este si mai crescut, caci principiile de functionare sunt principiile bancare aplicate social. Acestea ii recupereaza pe candidatii la mortile cardiace si mai departe impun principiul eficientei. “Azi la CEC un leu de pui maine el va face pui”. Odata salvat primul om cu pozitie importanta, chirurg cardiolog, beneficiile se reproduc. Sunt salvati alti oameni importanti: afaceristi, demnitari, chiar profesori in medicina, care aveau nevoie de un binemeritat repaus pentru a afla cat sunt de bolnavi de inima si eventual trebuie operati. Avantajele tarii sporesc si ele. Pata in ulei. Asa se face ca la pleiada de indivizi carora tara trebuie sa le multumeasca s-a mai adaugat inca un nume. Vestit. Floarea tarii, capabilitatile ei sunt astfel recuperate. Natia poate dormi linistita, viitorul ei este asigurat, caci dupa un stagiu redus, prin diverse rezerve, ce are ca unic scop albirea banilor atrasi in vremi de restriste, lucrurile vor reveni in fagasul normal. Cum Marele Colector se teme de blestematiile generate de acesti bani ei raman la purtator. E riscant. Mai bine evitam blestemul. Iar acesti bolnavi de inima, intamplator atat de bine pozitionati, revin mai puternici dupa tratamentele aplicate. Poate ca ar trebui sa introducem pentru selectia demnitarilor o noua grila care sa nu neglijeze gravitatea bolilor de inima, asa incat cei care sunt pe ultima suta sa fie selectionati pentru functiile cele mai stresante. Intervine apoi DNA-ul si ei sunt slavati. Si purificati. Si cu viata in fata.
Si ar mai fi un aspect. De obicei bunii credinciosi platesc la biserica un “bir” (zecime in termeni ecleziastici) drept multumire pentru ca bunul Dzeu a avut grija de ei si, mai ales, (in cazul cardiacilor) de afacerile lor. Avand in vedere ca DNA-ul ii opreste pe oamenii acestia, prea dedicati functiilor lor, din alergarea lumeasca, oferindu-le repausul necesar punerii in randuiala nu doar a sanatatii, vatamate, vedem, de stresul afacerilor, dar si a relatilor lor cu verticala si semenii, DNA-ul face si treaba Bisericii orientandu-i pe enoriasii cardiaci spre cele sfinte prin marirea timpului de comunicare cu Cerul. Ia din atributiile bisericii. Asa ca Ministerul Sanatatii si Biserica primesc nejustificat o parte din bani. Acea parte apartine in fapt DNA-ului care a reusit sa-i convinga pe “drept crediciosii” sai, selectati special, de nevoia opririi alergarii pe drumul pierzaniei.
Iata de ce pornind de la aceste ganduri marunte putem ajunge la o concluzie mareata. Ministerul Sanatatii si Bisericile (de toate riturile) sa platesca DNA-ului cota ce i se cuvine pentru ceea ce aceasta face, pentru eficienta sa, iar cele doua institutii sa nu-si mai asume activitatea facuta de Preasfantul DNA, caci este o blasfemie atat in fata cetatenilor avizi de dreptate cat mai ales in fata lui Dzeu.
Avand in vedere ca si Avocatul Poporului, venit vijelios din urma, se vrea participant la programul de preventie al Ministerului Sanatatii propun ca Guvernul sa faca bine sa ia act de aceste schimbari ale realitatii si sa intervina printr-un act legislativ care sa consfinteasca noile mutatii de pe piata muncii platind fiecaruia corect cotele ce i se cuvin.
