ANUL XXII (1127) (11 - 17 octombrie 2011)

Criza zonei euro este astăzi pusă pe seama absenţei unei politici fiscale centralizate în Uniunea Europeană, însă ea nu este decât rezultatul unui proiect defect de politică monetară comună, născut din ambiţii politice nerealiste şi minat de cheltuieli publice scăpate de sub control.

Audienţa talk-show-ului la televiziune are legătură cu profunda schimbare a relaţiilor de familie din modernitatea târzie, cu dezbaterea informală de care membrii familiei şi, prin extensie, membrii societăţii au nevoie pentru a înţelege ce se întâmplă în jurul lor cu mijlocirea televiziunii.

Madrid, New York, Londra, Bacelona, tineri, corturi, nonviolenţă, facebook, tweeter. Să vedem cine vor fi minerii.

Octombrie va fi o lună agitată pentru economia românească. Agenda de reforme amânate va fi reluată, iar dacă ar fi să citim atent documentarul afişat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), ea se va intensifica în ultima parte a acestui an.

Născută la presiunile Uniunii Europene şi fără entuziasm din partea clasei politice româneşti, ANI părea că îşi urmează cursul normal al investigării averilor demnitarilor.

Absurditatea tezei negaţioniste de nomine a lui Alex Cistelecan sare în ochi: faptul că muncitorii nu au proprietatea mijloacelor de producţie în comunismul de stat nu apropie acest regim de capitalismul occidental, „de piaţă“,

Că ţeapa luată cu promovarea unora ca Horaţiu Dumbravă şi Cristi Danileţ a rămas pentru societatea civilă o furie dureroasă e una. Dar ţeapa trasă de cei doi „reformişti“ chiar foştilor colegi de luptă în ale justiţiei poartă izul imundei trădări.

Repetatele dezvăluiri ale putregaiului de la cea mai înaltă instanţă nu-i impresionează nici pe politicieni, nici pe înşişi magistraţii.