Abuzul in serviciu, conditionat constitutional. Ajunge sau nu modificarea in Parlament?

Andreea Pora | 14.06.2016

Judecatorii CCR au admis partial exceptia de neconstitutionalitate privind abuzul in serviciu si a decis ca sintagma ''in mod defectuos'' se traduce prin incalcarea legii. Decizia a fost luata in unanimitate.

Pe aceeași temă

 

Una dintre intrebarile care se ridica dupa decizia CCR este daca urmeaza sa ajunga in parlament astfel incit sa fie modificat articolul din CP in acord cu conditionarea impusa de CCR sau daca nu este necesr acest lucru, raminind la latitudinea judecatorilor si procurorilor sa o interpreteze. Opiniile sunt impartite, judecatorii CCR lasa sa s inteleaga ca este vorba de interpretare, politicienii ca este obligatoriu ca modificarea sa fie operata de parlament.

 

Decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu este una de interpretare, pentru judecători şi procurori, Parlamentul nefiind obligat să modifice articolele respective, a declarat pentru Mediafax unul dintre judecătorii Curtii Constitutionale: ''Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori.''

 

Judecatorul Petre Lăzăroiu a declarat ca o persoana care este cercetata in prezent poate invoca decizia CCR "daca din propriul dosar aceasta indeplinire in mod defectuos nu e cu incalcarea legii". Lazaroiu sustine ca urmeaza ca ” judecatorul sa-si faca datoria si sa aprecieze in ce masura legea a fost incalcata".

 

 

El a precizat ca decizia a fost adoptata unanimitate de vot, dupa ce au fost studiate "toate variantele": "Nu se poate spune ca am dat asa o decizie pe picior, ca ne-a spus nu stiu cine in spatiul public cum sa o dam", a subliniat el.

 

 

Minuta CCR de miercuri:

 

 

"Cu unanimitate de voturi,

Decide: Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 din Legea nr.78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Definitiva si obligatorie."

 

 

 

Un specialist în Drept Penal, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru România Liberă  " Nici o lege penală mai favorabilă NU se poate aplica DOAR pentru viitor deoarece funcționează principiul legii mai favorabile și pentru trecut. E principiu de drept consfințit și de Curtea Europeană. Vor scăpa toți de această infracțiune".

 

 Specialistul mai spune că "sintagma <>  nu acoperă toate situațiile în care atribuțiile încălcate  sunt prevăzute  în OUG-uri, hotărâri de Guvern, regulamente sau ordine ale ministrului. S-a creat haos, iar până la motivarea deciziei CCR, nu se poate evalua impactul" .

 

 

 

 

***

 

Curtea Constitutionala a  decis, miercuri, 15 iunie, asupra constitutionalitatii articolului din Codul penal privind  abuzul in serviciu ca urmare a  sesizarii facute de fosta sefa DIICOT, Alina Bica. O zi cruciala daca ne  uitam la ferocitatea luptei care se da pe acest subiect.


Cine e doamna Bica nici nu mai are rost sa rememoram, asa cum nu mai are rost sa le facem portretul celorlalti sute de inculpati care sunt invinuiti de abuz in serviciu. Vocalizele lor au umplut spatiul  public.

Virf de lance in campania impotriva abuzului in serviciu este Traian Basescu, strins secondat de  Elena Udrea si Calin Popescu Tariceanu.  In ultima perioada,  Basescu a atacat-o  pe Laura Codruta  Kovesi in termeni extremi de agresivi. Nu e singurul.

Miercuri va fi o zi importanta. Chiar cruciala daca ne  uitam la ferocitatea luptei care se da pe acest subiect.

 

Ce vor contestatarii si pozitia ICCJ

 

In fapt, Alina Bica, trimisa in judecata in dosarul de coruptie ANRP si care a participat la redactarea Codului penal din calitatea de secretar de stat la MJ,  presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu, acuza ca art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au formulari vagi si sunt lipsite de claritatea necesara pentru ca un functonar public sa-si regleze comportamentul astfel incit sa nu riste sa cada sub incidenta legii penale.

 

Alina Bica sustine că modul de redactare a acestor texte conduce "la o incertitudine cu privire la existenţa sau nu a abuzului în serviciu în funcţie de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător".   

 

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în 1 februarie 2016 cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celor două dispoziţii.  

 

Din punctul său de vedere, "Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil".

 

Judecătorii au arătat că "formularea largă este utilizată pentru a acoperi orice încălcare a atribuţiilor de serviciu prevăzute de legi, regulamente, fişe ale postului" şi că "textul permite oricărui destinatar să-şi regleze comportamentul prin raportare la atribuţiile sale concrete de serviciu".

 

Avertismentele lui Kovesi si Pruna

 

In ultima saptamina sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a iesit public in mai multe interviuri cu avertismente dure legate de consecintele dezincriminarii abuzului in serviciu. Cel mai grav semnal de alarma tras de Kovesi la finele saptaminii trecute se refera la o posibila incetare a luptei  anticoruptie, din moment ce 42% din activitatea DNA o reprezinta dosarele care  au ca obiect infractiunea de abuz in serviciu. ”Nu va fi doar o limitare a competentei procurorilor, va fi o incetare a luptei anticoruptie in Romania", a declarat Kovesi intr-un inerviu pentru News.ro.

 

"In acest moment noi avem in lucru 865 de dosare privind fraude in achizitii publice si, in general, in aceste dosare sunt infractiuni de abuz in serviciu. Cetatenii trebuie sa fie ingrijorati cand avem peste 800 de dosare de achizitii publice cu prejudicii de milioane de euro si sa nu avem posibilitatea de a le mai investiga", sustine sefa DNA.

 

Tot Kovesi a explicat ca abuzul in serviciu nu inseamna o eroare banala sau o mica greseala: "Abuzul in serviciu inseamna sa nu-ti indeplinesti atributiile de serviciu in mod intentionat. In urma acestei actiuni se pot produce doua efecte: un prejudiciu in bugetul public si obtinerea unui folos necuvenit. (...) Daca abuzul in serviciu dispare din legislatia noastra...toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. (...) Sunt foarte multe state care au aceasta infractiune prevazuta in legislatia lor".

 

 Nu este primul oara cind sefa DNA isi arata ingrijorea fata de diferite decizii- fie politice, ale parlamentului, fie ale Curtii Constitutionale-, care ar putea subrezi lupta  anticoruptie.  Ultima situatie a fost cea referitoare la decizia CCR privind interceptarile,  ale carei efecte nu sunt deocamdata pe deplin cuantificate, dar parca niciodata Kovesi nu a tinut sa puncteze cu mai multa fermitate pe un subiect.

 

La rindul ei, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a dat un interviu la Europa FM in care  a atas atentia ca daca CCR declara neconstitutionale textele referitoare la abuzul in serviciu ”toate dosarele care s-au instrumentat vor inceta”, iar ”efectul imediat care nu mai poate fi corectat este încetarea urmăririi penale în acele dosare”. Adica, ministrul spune indirect ca nu va putea da o Ordonanta de urgenta, asa cum s-a intimplat in cazul interceptarilor.  

 

 

Basescu,  atacuri la foc automat impotriva lui Kovesi

 

Fostul președinte Traian Băsescu a declansat o campanie agresiva si grobiana impotriva sefei DNA, pledind in favoarea admiterii de  catre CCR a sesizarii Alinei  Bica. Motivatiile lui Basescu sunt transparente daca ne gindim la increngatura de conivente nu tocmai  onorabile cu Udrea si Bica, ambele acuzate de abuz in serviciu. In tot cazul, Basescu si Udrea sunt cei mai vocali contestatari ai acestor prevederi din CP si o ataca neobositi pe Kovesi.  „Este o afirmație propagandistică și mincinoasă. E dincolo de orice limită să faci asemenea observații sau să încerci să intimidezi Curtea Constituțională spunând că se închid 865 de dosare. (...) Ca să fie abuz in serviciu, trebuie să fie intenție, trebuie să fie încălcarea legii, trebuie să fie folos necuvenit. Dacă astea 865 de dosare de care spune doamna Kovesi au în interiorul lor intenție, încalcarea legii și folos necuvenit este abuz in serviciu.”, spunea Basescu la Romania TV, postul detinut de fostul sau adversar Sebastian Ghita, acuzat la rindul sau de coruptie.

 

Traian Basescu si-a intetit atacurile pe masura ce se apropie  decizia CCR, fiind prezent o data la doua zile la cite o televiziune in incercarea e a baga pe gitul romanilor propriul punct de vedere.

 

Cit despre Elena Udrea, rafuiala ei cu Kovesi dateaza de  peste un an, mai exact din momentul in care a  fost pusa sub acuzare de DNA. Ea sustine ca a fost ”arestata la ordinul Codrutei Kovesi si ca  multe dosare DNA sunt facute la ordin. ”Dacă i se năzare DNA-ului să îi facă cuiva dosar penal, sigur va face. Acest sistem e reprezentat de către SRI şi de către doamna Kovesi de la DNA. Procurorii execută ordine”.

 

Deranj mare se  pare ca provoaca si faptul ca presedintele Iohannis a numit-o pe Livia Stanciu, sefa IICJ, al cafei mandat expira in 13 iulie, judecator la CCR. 

 

 

Augustin Zegrean: In 12 state din Europa nu se face inchisoare pentru abuz in serviciu

 

Intr-un  interviu pentru News.ro, acordat marti, cu doar o zi inainte de decizia CCR, Augustin Zerean, al carui mandat expira luna viitoare, s-a antepronuntat. El sustine ca exista mai multe state in Europa in care nu se face inchisoare  pentru abuz in serviciu decit cele in care se face.

 

Surse din CCR sustin ca Zegrean s-a  pronuntat la precedentul termen in favoarea dezincriminarii abuzului in serviciu.

 

Zegrean arata acum ca ar fi 12 state in care se face inchisoare pentru abuz in serviciu, indicand Germania, Franta, Italia si Spania, in timp ce in Islanda nu se face inchisoare deloc.


Zegrean mai spune in acest  interviu, ca trebuie sa avem ”incredere in functionari”, deoarece din cauza hatisului legislativ, cu 40.000 de acte normative in vigoare, nu-i greu sa gresesti.

 

 

UNJR sare la Kovesi

 

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a solicitat public procurorului sef al DNA sa inceteze ”presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu".



"Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita public procurorului sef DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si liderilor de opinie, sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu, reglementat de Legea 78/2000", transmite UNJR, intr-un comunicat de presa.

Judecatorii sustin ca declaratiile Laurei Codruta, potrivit carora "o decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu intr-un alt sens decat cel sustinut de DNA ar fi "o incetare a luptei anticoruptie in Romania" si "un semnal pe care statul roman il da: <>", reprezinta o forma de presiune asupra Curtii Constitutionale care e neconforma cu statutul de magistrat si principiul separatiei puterilor in stat".

 

Dialogul surzilor

 

De fapt, Traian Basescu sustine ca trebuie aplicata ad litteram  Conventia ONU ( de la Merida), ratificata de Romania de Romania in 2004. Mai sustine, asa cum am vazut ”ca să fie abuz in serviciu, trebuie să fie intenție, trebuie să fie încălcarea legii, trebuie să fie folos necuvenit”. E adevarat, legea romaneasca nu contine  obligativitatea intrunirii acestor trei conditii si cred ca nici n-ar trebui. Pentru ca s-ar putea  ajunge la situatii in care procurorii sa nu poata, de exemplu, dovedi folosul necuvenit, dar sa dovedeasca incalcarea  legii cu intentie, ceea ce nu ar trebui sa ramina nesanctionat.

 

Asa cum a precizat jurnalistul Liviu Avram in articolul ” O polemica, sper, cordiala cu Traian Basescu, despre abuzul  in serviciu”, ”legislatia romaneasca reglementeaza mai aspru abuzul in serviciu decit o ecomanda Conventia  de la Merida. Inseamna asta ca statul roman a incalcat Conventia internationala, fapt inerzis de Constitutie?

 

Răspunsul ni-l dă tot Convenţia de la Merida, mai spre final, la articolul 65: ”Fiecare stat parte poate lua măsurile necesare mai stricte sau mai severe decât cele prevăzute prin prezenta convenţie în scopul de a preveni şi de a combate corupţia”. Ceea ce statul roman a şi făcut”.

 

Potrivit site-ului CCR, in mai multe dosare s-a ridicat exceptia privind atat dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.


Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede ca ”fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.



Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie stipuleaza ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, ”daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani”.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22