Pe aceeași temă
Cu o condiție, preciează patriarhul: să i se returneze toate proprietățile confiscate de stat în anii comunismului.
Este prima oară când un guvern a îndrăznit să se atingă de privilegiile Bisericii.
UPDATE: Contul de Facebook al premierului Dacian Cioloș a fost invadat de mesaje în care este criticat pentru că s-a răzgândit în ceea ce privește alocările pentru construcția de biserici, după ce a discutat duminică dimineața la telefon cu patriarhul Daniel.
Comentarile, unele extrem de dure, sunt postate la mesajul prin care Cioloș le urează La mulți ani celor care au numele Nicoleta, Nicolae etc.
UPDATE: Ministrul Finanțelor: Biserica poate accesa bani europeni pentru construcții
"Am făcut un calcul, aceste creşteri salariale înseamnă 150 de milioane de lei, comparabil cu sumele alocate în 2015 pentru reparaţii şi construcţii. Deci, ceva bani suplimentari se duc în această zonă.
Biserica are la dispoziţie venituri proprii şi beneficiază şi de facilităţi fiscale. Deci pot fi continuate lucrări de construcţie.
De asemenea, se pot atrage şi fonduri europene. Practic, din zona alocării de la bugetul de stat, lipsa alocării poate fi suplinită din veniturile proprii sau din fonduri europene", a explicat Anca Dragu, într-o emisiune la Pro TV.
UPDATE: Premierul face concesii
Premierul Dacian Cioloș și patriarhul Daniel au avut duminică dimineața o discuție telefonică despre alocările bugetare pe 2016, în contextul în care statul nu mai dă un leu pentru construirea și repararea bisericilor. Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, sfatuiește Biserica sa acceseze fonduri europene.
Un comunicat al Executivului spune că discuția "a scos încă o dată în evidență buna înțelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situația financiar bugetară prin care trece România."
De asemenea, conform comunicatului, premierul Dacian Cioloș l-a asigurat pe Patriarhul Daniel că Executivul va asigura finanțare pentru proiecte de investiții importante și că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse, în funcție de posibilități, pentru lăcașele de cult aflate în construcție.
****
Secretariatul de Stat pentru Culte, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, are prevăzut 0 lei la bugetul pe 2016 pentru construirea şi modernizarea bisericilor, inclusiv pentru sprijinirea activităţilor şi funcţionării bisericilor, scrie Mediafax.
În 2014, acest capitol bugetar beneficiase de 148 milioane de lei, iar în 2015, de 177 milioane de lei.
În proiectul de Lege a bugetului de stat pe 2016 este prevăzut doar sprijinul lunar acordat pentru salariile personalul clerical angajat în unităţile cultelor recunoscute.
Sumele pentru contribuţia statului la salarizarea personalului de cult sunt de 315.084.000 lei, în creştere de la 278.298.000 de lei execuţia preliminată din acest an.
Proiectul prevede şi sprijinirea în continuare de către stat a aşezămintelor religioase româneşti din afara graniţelor ţării - cu 12.972.000 lei, precum şi finanţarea Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos, cu 1.250.000 de lei.
Reacția patriarhului Daniel: Suntem de acord să nu mai plătească nici salariile. Cu o condiție: Statul să ne dea înapoi proprietățile confiscate
"Noi am spus de mai multe ori că suntem de acord, nu numai să impoziteze veniturile, ci și să renunțăm la salariile de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți. Deci nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donații date Bisericii în mod liber. Și atunci când se face acest echilibru, nu mai avem nevoie de salarii de la stat și de celelalte", a declarat Patriarhul Daniel, citat de Agerpres.
Un punct de vedere a venit și din partea lui Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, care atrage atenția că e doar proiectul de buget, nu e nimci stabilit definitiv: "Vorbim despre un proiect, un proiect nu înseamnă o lege finală. Este o veste care nu ne poate bucura, dar considerăm că construcţiile începute, inclusiv proiectul Catedralei naţionale va putea fi continuat, întrucât conform legii Catedralei din 2005, fondurile alocate pentru această importantă construcţie nu provin doar din partea statului, în primul rând sunt fonduri alocate de Biserică, alocate prin donaţiile credincioşilor şi în ultimul rând din partea instituţiilor statului. Proiectele aflate în derulare în acest moment în cadrul Patriarhiei Române nu vor fi stopate, cel mult procesul de edificare al lor va fi unul evident afectat, dar în niciun caz stopat."
CITEȘTE ȘI: Despre secularizare şi avansul său Biserica Ortodoxă Română, înainte şi după Colectiv
Oprirea finanțării bisericilor și reorientarea acestor sume spre spitale și educație au figurat printre cererile protestatarilor care au ieșit în Piața Universității după incendiul de la Club Colectiv.
Despre neregulile descoperite de Curtea de Conturi
Despre neregulile ce au fost descoperite de Curtea de Conturi în legătură cu banii de la buget destinați BOR, patriarhul Daniel a spus că au fost probleme la Secretariatul de Stat pentru Culte, nu la Patriarhia Română, probleme care însă au fost remediate:
"V-ați uitat când a fost publicată? În 27 februarie. Între timp, cei cu auditul, că nu au venit la noi la Patriarhie, că ei verifică doar banii statului, la Secretariatul de Stat pentru Culte, și s-au remediat toate problemele existente și s-a cerut o mai mare precizie în legislație, pentru că legislația este uneori ambiguă și nu știi dacă un ban poate fi folosit doar cu o singură destinație sau cu destinație similară.
Și atunci acestea au fost remediate în luna martie și de aceea noi am cerut Secretariatului de Stat pentru Culte să clarifice problema", a spus sâmbătă patriarhul Daniel, citat de Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Cazul Colectiv: o interpretare din perspectiva relaţiei stat-biserică
Raportul Curții de Conturi pe 2014 arată că au existat mai multe probleme cu documentele referitoare la modul în care s-au cheltuit 300.000 de lei acordați de Secretariatul de Stat pentru Culte Patriarhiei Române pentru a comemora 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor. "Documentele aferente justificării cheltuielilor generate de aceste evenimente au evidențiat nereguli, date insuficiențe și/sau irelevante, precum și neconcordante între acestea, informații care nu sunt în măsură să certifice exactitatea și realitatea sumelor facturate de furnizorii de bunuri și servicii și achitate de Patriarhia Română", se arată în Raportul Curții de Conturi.
În plus, potrivit documentului, banii daţi pentru salariile personalului din conducerea cultelor au fost folosiți fără respectarea legislației. Curtea de Conturi a descoperit neconcordanţe şi între listele de plată şi statul de funcţii şi personal.
Patriarhul este de acord să renunțe la coloana oficială pe care o folosea ilegal
Patriarhul Daniel a recunoscut ca a folosit coloana oficiala, dar spune ca asta s-a intamplat doar atunci cand a fost nevoie sa fie transportati inalti ierarhi din strainatate, avand aprobare in acest sens de la autoritati.
"Daca lumea este deranjata de coloana, noi nu avem nevoie", a mai declarat patriarhul, potrivit Agerpres.
Scandalul coloanelor oficiale, izbucnit după moartea polițistului Bogdan Gigina, în timp ce deschidea drumul fostului vicepremier Gabriel Oprea, a dus la dezvăluirea că patriarhul Daniel era unul dintre beneficiarii coloanelor oficiale folosite ilegale.
Patriarhul dă de înțeles în declarație că renunță la acestea fiindcă așa doresc cetățenii, însă legea este cea care îi interzice folosirea acestor însoțitori de la Poliția Rutieră.
Potrivit Art. 223 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, au dreptul la coloană oficială următoarele categorii de oficiali:
(1) Poliţia rutieră asigură însoţirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competenţei.
(2) Se însoţesc cu echipaje ale poliţiei rutiere demnitari români sau oficialităţi străine cu funcţii similare acestora, după cum urmează:
a) Preşedintele României;
b) preşedintele Senatului;
c) preşedintele Camerei Deputaţilor;
d) primul-ministru al Guvernului.
(3) În situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă, pot beneficia de însoţirea cu echipaje ale poliţiei rutiere şi miniştrii din Guvernul României sau omologi din străinătate aflaţi în vizită oficială în România, precum şi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare.
Reacția BOR după incendiul din Club Colectiv, punct de cotitură
Patriarhul Daniel a primit numeroase critici pentru modul în care a reacționat Patriarhia după tragedia din clubul Colectiv, unde au pierit pe loc 26 de persoane, numărul total al victimelor ridicându-se până în prezent la 60.
Niciun preot nu a fost la fața locului, iar clopotele bisericilor învecinate nu au fost trase în memoria victimelor, această atitudine nemulțumind opinia publică. În Piața Univeristății, la mitingurile de protest ulterioare tragediei din Colectiv, s-a strigat inclusiv împotriva Patriarhului.
Un comunicat al Patriarhiei Române explica, la trei zile după incendiu, că absența preoților ortodcși de la altarul format de cetățeni în fața Clubului Colectiv, se datorează absenței cererilor din partea familiilor victimelor pentru o slujbă de pomenire.
Spre deosebire de reprezentanții BOR, arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu s-a rugat luni la locul în care vineri a avut loc incendiul, fără să-l cheme nimeni. Arhiepiscopul a îngenuncheat în fața miilor de candele aprinse de bucureșteni în memoria celor morți, a aprins o lumânare și s-a rugat pentru sufletele celor morți și salvarea răniților. “I-am spus lui Dumnezeu că îi cer iertare pentru că noi, noi toți, din țară, n-am facut nimic deosebit ca să nu se întample așa ceva, ca România să fie altfel”, a subliniat Ioan Robu. A doua zi, Papa Francisc a transmis un mesaj de condoleanțe pentru familiile victimelor din Colectiv.
După acest gest al arhiepiscopului Robu și la patru zile de la producerea tragediei, în fața clubului Colectiv și-au făcut apariția trei preoți ortodocși, din partea Administrației Cimitirelor, cu încuviințarea Patriarhiei. Purtătorul de cuvânt al instituției, Constantin Stoica declara la acel moment că acuzaţiile aduse Bisericii ”vin din partea unor persoane care au rupt legătura cu Biserica” și că ”nu se poate sfinţi ceva ce nu există. Nu se face slujba într-un local. Rugăciunea se face într-un context, se face în biserica la Sfânta Liturghie”.
Patriarhul însuși a avut o ieșire nervoasă, după ce a participat la slujba de înmormântare a unei victime din clubul Colectiv, răspunzând ziariștilor pe un ton răstit: ”Nu învăţaţi dvs Biserica ce rol are ea. Învăţaţi mai bine ce e credinţa ortodoxă! Lumea să vină la biserică, nu la club!”.
La două zile după acest incident, Patriarhul a transmis un mesaj video în care și-a cerut iertare:
“Ne cerem iertare dacă unele cuvinte ale noastre au fost insuficient de lămuritoare sau au fost răstălmăcite. Înțelegem că tinerii de azi doresc nu numai socializare şi comuniune între ei, ci şi să fie ascultați şi încurajați în aspirațiile lor.
Biserica noastră îi iubeşte pe toţi tinerii, pe cei care vin la biserică şi pe cei care nu vin la biserică, deoarece ei sunt darul lui Dumnezeu pentru familie şi pentru societate.
Până acum, Biserica, împreună cu tinerii din parohii, a organizat multe programe spirituale, culturale şi social-filantropice. Acum însă dorim să exprimăm mai multă afecțiune şi înţelegere pentru toţi tinerii din societate, respectând libertatea, demnitatea şi aspiraţiile lor.
Biserica este acum alături de tineri înțelegând dorinţa lor de înnoire spirituală şi morală a societății româneşti şi se roagă pentru prezentul şi viitorul poporului român, spre a trăi în pace şi unitate”
