Pe aceeași temă
În afară de majorarea dobânzii cheie la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a mai hotărât majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50%, de la 3,75 % pe an, începând cu data de 8 august 2022, se arată în comunicatul BNR.
Această majorare se va reflecta în noi creșteri ale ROBOR, indicator în funcție de care băncile stabilesc dobânzile la creditele acordate. Astfel, ratele la creditele cu dobânda variabilă vor crește ceea ce va îngreuna plata acestora în contextul în care facturile la energie cresc în ritm accelerat.
Populația, deocamdată, resimte cel mai puternic scumpirea vieții, de la pâinea și carnea de pe raft, până la combustibili și facturile la utilități.
Cei care au împrumuturi, indiferent dacă sunt pentru casă sau mașină vor vedea creșterea ratelor lunare cauzate de decizia BNR.
Pe termen mediu, scumpirea banilor se va transfera în economie, companiile având acces mai limitat la împrumuturi, băncile vor acorda mai greu credite, ceea ce va însemna o frână pusă creșterii economice.
Multe credite în lei cu dobânda variabilă se raportează la indicele ROBOR (dobânda medie cu care băncile își împrumută între ele bani). Vineri, ROBOR la 3 luni era cotat la 8,12%, iar cel la 6 luni la 8,23%.
Creșterea dobânzilor de către băncile centrale (pentru că nu e doar cazul BNR) se datorează situației economice globale, mult mai complicate decât era în urmă cu doar doi ani. A fost pandemia, care a dereglat lanțurile de aprovizionare, apoi războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice. Toate acestea au generat o inflație nemaivăzută din anii ’80 ai secolului trecut.
Pentru bănci, decizia BNR de marți nu aduce neapărat fericire. Cu cât mai mult cresc ratele la credit, cu atât mai mult crește probabilitatea ca unele împrumuturi să devină neperformante, ceea ce îi ustură pe bancheri la bani, fiind nevoiți să constituie rezerve financiare (provizioane) la BNR.
