Pe aceeași temă
"Orice Guvern, ca vorbim de Guvernul Grindeanu sau de guvernele din trecut, lucreaza cu datele furnizate - asa e legal in Romania - de Comisia Nationala de Prognoza. E singura institutie abilitata care poate furniza aceste date macroeconomice.Pe baza acestor valori se construieste bugetul de stat si toate lucrurile care decurg de aici. Fiecare masura pe care noi am luat-o in aceasta perioada a fost foarte bine analizata de noi, a fost masurata, astfel incat impactul asupra economiei sa fie unul in marja", a declarat premierul Sorin Grindeanu, intr-un interviu acordat Europa FM.
El sustine ca nu exista motive de ingrijorare privind depasirea deficitului bugetar pentru ca masurile din programul de guvernare - unele aplicate deja, altele in curs de a fi implementate - au fost foarte bine analizate.
"Avem acest acord de care ne tinem, de 3%, pe care o sa-l respectam, dar in perioadele de crestere puternica economica a unor tari importante din Uniunea Europeana, nu exista acest acord. S-au depasit de foarte multe ori aceste tinte de deficit. Nu e cazul acum. (...) Toate lucrurile pe care noi le-am luat ca si masuri au fost foarte bine analizate. Ne tinem de acel deficit, dar ne tinem si de masurile pe care le aveam scrise in programul de guvernare - sunt analizate foarte bine. Nu avem, in acest moment, motive de ingrijorare", a aratat seful Executivului.
In acest sens, premierul a prezentat si cateva date de la Comisia Nationala de Prognoza pentru a intari ideea ca nu exista motive de ingrijorare ca deficitul bugetar ar urma sa fie depasit.
"Pot sa spun ca, numai ca sa intaresc ceea ce spuneam legat de semnalele care vin din economie, productia industriala a crescut in primele doua luni cu 5,8%, comenzile noi in industrie cu 7,8%, exporturile cu 13,6%, contractele de munca de la inceputul anului cu 44.000. Astea sunt date care ne bucura si care nu sunt date de Guvern, ci vin de la Comisia Nationala de Prognoza", a explicat Grindeanu.
Cat despre scaderea veniturilor la buget in primele doua luni fata de anul precedent, Grindeanu sustine ca de vina ar fi Guvernul Ciolos
"Incasarile la bugetul de stat din ianuarie 2016 au fost extrem de mari datorita unor conditii specifice, care nu au mai fost valabile anul acesta, ca vorbim de returnari de TVA pe fonduri europene - noi nu am avut situatia aceasta, din pacate guvernul trecut nu prea s-a ocupat de treaba asta -, scaderea TVA- ului, scaderea accizelor, eliminarea taxei pe stalp. Toate aceste lucruri au dus la ce spuneati dvs (scadere a incasarilor la buget pe primele doua luni - n.n.) ", a declarat Grindeanu la Europa FM.
Optimism precaut la ministrul de Finante, dar totusi da o replica "prourocilor care anuntau dezastrul"
In schimb, ministrul de Finante, Viorel Stefan, a afirmat ca abia dupa finalul lunii martie se va putea vedea daca prognoza financiara este in concordanta cu programul de guvernare, pentru ca in primele doua luni ale anului nu a existat buget, dar precizeaza ca analizele de pana in acest moment sunt bune.
Executia bugetului general consolidat pe lunile ianuarie si februarie an s-a incheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, reprezentand 0,05% din PIB, in scadere fata de perioada similara a anului trecut, cand executia bugetara a consemnat un excedent de 788,1 milioane de lei, cu o pondere de 0,10% din PIB, a anuntat recent Ministerul Finantelor, citat de ziare.com.
"Se fac saptamanal aceste rapoarte de progres. Ne-am uitat la ultima analiza, pe rezultatele finale pe primele doua luni ale anului. Vestea buna este ca bugetul s-a inchis pe excedent, ce-i drept nu spectaculos, dar foarte important, in ciuda prorocilor care anuntau dezastrul. Acum asteptam cu interes incheierea lunii martie, pentru ca este o luna de referinta, care ne va da o imagine clara despre trendul pe care ne-am asezat in privinta executiei", a spus ministrul.
El a afirmat ca in primele luni ale anului "cu siguranta" au fost incasari mai mari la buget decat in aceeasi perioada din 2016, insa trebuie asteptate datele finale.
Intrebat daca prognoza financiara este in acest moment in concordanta cu programul de guvernare, Viorel Stefan a afirmat ca este "greu de raspuns la aceasta intrebare".
"In primele doua luni ale anului nu am lucrat cu buget. Abia luna martie este prima luna cand veniturile si cheltuielile trebuie sa fie in linie cu bugetul aprobat pe 2017", a spus el.
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal: Crește riscul de intrare în recesiune
In schimb, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a tras un nou semnal de alarma ca, daca datoria publica va trece de 40 la suta, creste riscul de recesiune.
"La 40%, asa cum arata si analizele BNR, probablilitatea de recesiune creste aproape de 50%. Adica ne apropiem de un prag in care cresterea datoriei publice ne vulnerabilizeaza foarte tare si ne creste riscul de recesiune masiv. De aceea, este bine sa folosim aceasta perioada de boom cel putin pentru a tine pe loc datoria publica, daca nu sa o diminuam, ceea ce inseamna deficite mici. Insa, si in proiectiile guvermentale, care sunt foarte optimiste, datoria publica continua sa creasca chiar si in boom economic", spune Ionut Dumitru, intervievat de Mediafax.
Acesta subliniaza ca, pentru Romania, si un deficit de 3 la suta ar fi unul prea mare, in acest moment, "pentru ca suntem in plin boom economic si, sa faci deficite mari in plin boom economic este total contraindicat".
"Te vulnerabilizezi la urmatoarea fava mai putin favorabila a ciclului economic si avem deja aceasta experienta in perioada crizei, cand deficitul a explodat, iar datoria publica s-a triplat. Asa se va intampla si in viitor daca nu tinem sub control deficitul in perioada de boom economic", a mai spus seful Consiliului Fiscal.
"Daca nu se fac corectii la executia bugetara exista riscul sa depasim chiar si 3,6% deficit. Presiunea pe cheltuieli pare foarte mare. Este contraproductiv din partea membrilor guvernului sa vorbeasca despre cresteri majore de salarii, in conditiile in care am avut deja in ultimii ani, inclusiv anul acesta am avut cresteri importante de salarii in sectorul bugetar. Suntem intr-o capcana din care nu stiu cum vom iesi, iar costurile pe care le vom avea de platit in anii urmatori sunt foarte mari", a adaugat Ionut Dumitru.
