Pe aceeași temă
Tribunalul Prahova a admis joi cererea de extradarea omului de afaceri Florian Walter, patronul firmei de salubrizare al Romprest, care ar fi fost localizat în Cuba, scrie ziuadecj.realitatea.net
„În baza art. 66 din Legea nr. 302/2004 rep. privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, admite cererea formulată de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol prin adresa nr. 1757667/GEL/INS din data de 03.06.2015 şi, în consecinţă: Constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 rep. privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, pentru solicitarea extrădării inculpatului WALTER FLORIAN, în vederea punerii în executare a MANDATULUI DE ARESTARE PREVENTIVĂ nr. 194/UP emis la data de 15.05.2015 de Tribunalul Prahova în baza încheierii nr. 219/15.05.2015 pronun?ată în dosarul nr. 2907/105/2015. În baza art.275 alin.3 Cod proc. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia", se arată în decizia citată de ziuadecj.realitatea.net
Tribunalul Prahova a emis in lipsa, la 15 mai, un mandat de arestare preventiva in lipsa pe numele omului de afaceri Florian Walter, acuzat de procurorii DIICOT ca ar fi coordonat o grupare de crima organizata specializata in evaziune fiscala.
Patronul firmei de salubrizare Romprest ar fi parasit tara ar fi plecat din tara cu zece zile inainte de inceperea anchetei.
Procurorii DIICOT au efectuat pe 6 mai percheziții la firma si la domiciliul omului de afaceri Florian Walter (fost Busca), suspect de evaziune fiscală și spălare de bani intr-un dosar cu prejudiciu de 18 milioane de euro.
Elena Hosu, procuroarea șefă adjunctă a DIICOT, a declarat că societățile implicate în acest lanț de tranzacții "aveau sedii sociale fără activitate la cabinete de avocatură, erau fără puncte de lucru, iar reprezentanții nu pot fi identificați. Societățile nu aveau mijloace de transport pentru muncitori, circa 200-300 de persoane, ca obiect al acestor contracte, iar în cazul Romprest muncitorii erau folosiți la negru, nu exista o evidență a personalului, nu existau situații de lucrări. Furnizorii acestor companii aveau furnizori care nu declarau livrări, nu existau rapoarte zilnice de activitate, numărul persoanelor sau calificarea lor".
Reprezentanții acestor firme "erau în fapt complici, sau săgeți, care aveau sarcina de a completa și semna acte bancare, de a retrage bani în numerar și primeau comision din aceste tranzacții". Hosu a precizat că societățile nu țineau contabilitatea. "A fost un grup bine organizat cu sarcini bine definite, coordonarea venind din parte reprezentantului Romprest", a adăugat Hosu.
