Judecătorii CCR Ștefan Minea și Livia Stanciu, opinii separate la deciziile Curții la OUG 13

Dora Vulcan | 23.02.2017

Judecătorul CCR Mircea Ștefan Minea a apreciat, într-o opinie separată, că nu ar fi trebuit să se evite totalmente verificarea constituționalității OUG 13/2017, potrivit motivării deciziei prin care Curtea a respins, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului în cazul actului normativ adoptat de Guvern.

Pe aceeași temă

La rândul său,  judecătorul CCR Livia Stanciu a apreciat, intr-o opinie separata, ca in cazul adoptarii OUG 13/1017 privind modificarea legislatiei penale a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile statului, potrivit motivarii deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat, cu majoritate de voturi, ca nu a existat un astfel de conflict,

 

 

 

 

 "În dezacord cu soluția adoptată cu majoritate de voturi, considerăm (...) că în speța dedusă judecății n-ar fi trebuit să se evite totalmente verificarea constituționalității OUG 13/2017, întrucât prin excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului instanța de control constituțional este învestită să exercite un control abstract de constituționalitate. (...) Astfel, speța de față prezintă unele particularități care oferă prilejul unei analize distincte de cea care se face, în mod obișnuit, în cazul excepțiilor de neconstituționalitate", se arată în opinia separată  a judecătorului Mircea Ștefan Minea afișată pe site-ul CCR. El a apreciat că CCR nu se mai putea pronunța pe fond asupra OUG 13/2017, deoarece între timp fusese abrogată, dar se putea pronunța cu privire la modul în care a fost adoptată.

 

 

 

"Cu privire la criticile intrinseci, într-adevăr, Curtea nu se mai putea pronunța, motivat de faptul ieșirii actului normativ din fondul activ al legislației, fără ca el să producă în continuare efecte juridice cuantificabile. Într-o asemenea situație, nefiind aplicabile prevederile Deciziei nr. 766/2011 a Curții Constituționale, analiza fondului (conținutului) reglementării a devenit inadmisibilă. Referitor însă la criticile extrinseci, Curtea ar fi trebuit să le analizeze și să se pronunțe dacă ordonanța de urgență a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor constituționale incidente", se precizează în documentul citat.

 

 

 

În opinia judecătorului CCR, nu a existat o situație "extraordinară și urgentă" care să impună adoptarea unor modificări la legislația penală prin ordonanță de urgență.

 

 

 

"Așadar, cum nici la data și nici în perioada de timp dinaintea adoptării OUG 13/2017 nu a existat o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată și ținând seamă de faptul că necesitatea adoptării de urgență a ordonanței nu a fost explicată și dovedită credibil în cuprinsul actului normativ, Curtea ar fi trebuit să constate că OUG 13/2017 a fost adoptată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 115 alin. 4 din Constituție", se mai arată în opinia separată.

 

 

 

CCR a respins pe 9 februarie cu majoritate de voturi, ca devenită inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale.

 

 

 Președintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat atunci că sesizarea Avocatului Poporului a fost respinsă deoarece OUG 13/2017 a fost abrogată și nu și-a produs efectele.

 

 

 

 

Și Livia Stanciu a făcut opinie separată în decizia dată de CCR la sesizările președinției și a CSM

 

 

”În dezacord cu solutia pronuntata cu majoritate de voturi (...), consideram ca instanta de contencios constitutional ar fi trebuit sa constate in cauza existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre: autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare - Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, determinat de depasirea de catre Guvern a limitelor delegarii legislative; autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, determinat de incalcarea principiului cooperarii loiale intre autoritati", se arata in opinia separată consemnată în motivarea publicată joi pe site-ul CCR. 

 

Referitor la posibilul conflict juridic intre Guvern si Parlament, Livia Stanciu a apreciat ca CCR avea competenta si trebuia sa procedeze la examinarea aspectelor semnalate in sesizarile formulate de presedintele Klaus Iohannis si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

 

"Este evident ca, prin adoptarea unei ordonante de urgenta, Guvernul isi exercita o competenta proprie, prevazuta de art.115 din Constitutie (...), dar aceasta competenta este una de atribuire, limitata, iar tocmai incadrarea in aceste limite trebuia analizata in cadrul sesizarii adresate Curtii, pentru a determina daca a fost respectata (cu consecinta constatarii inexistentei unui conflict juridic de natura constitutionala) sau nu a fost respectata (cu consecinta constatarii existentei unui conflict juridic de natura constitutionala)", se mai arata in opinia separata.

 

Un alt argument adus in discutie este acela ca Guvernul a exercitat o competenta proprie incalcand limitele constitutionale ale acelei competente, adoptand o ordonanta de urgenta in absenta unei situatii extraordinare si a urgentei.

 

Referitor la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterea executiva si cea judecatoreasca, in opinia separata se apreciaza ca a fost vorba de o incalcare a cadrului constitutional de exercitare, in conditii de cooperare constitutionala loiala, a competentei CSM cu privire la avizarea actelor normative.

 

"Intrucat OUG nr. 13/2017 priveste modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, este indiscutabila competenta Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul procedurii de avizare, acesta fiind "autoritate interesata" in aplicarea OUG nr.13/2017. (...) Solicitarea avizului a fost pur formala, proiectul de act normativ fiind adoptat si trimis la Monitorul Oficial al Romaniei, in vederea publicarii, in aceeasi zi in care avizul a fost solicitat. Or, asa cum se subliniaza chiar in cuprinsul sesizarilor formulate in aceasta cauza, atributia de avizare a actelor normative de catre institutiile publice interesate, cu atat mai mult cu cat aceasta izvoraste din Constitutie, nu este una pur formala si nici nu trebuie inteleasa in sensul ca simpla solicitare a avizului (cu adoptarea indata dupa solicitare a actului normativ) este suficienta pentru a fi indeplinita cerinta constitutionala", se mai arata in opinia separata.

 

CCR a discutat, pe 8 februarie, cererile presedintelui Klaus Iohannis si sefei CSM, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict intre puterile statului in urma adoptarii ordonantei de urgenta privind modificarea Codurilor penale. Instanta constitutionala a stabilit ca nu exista conflict juridic de natura constitutionala intre puterile statului in urma adoptarii OUG 13/2017.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22