Pe aceeași temă
Victor Ponta a fost acuzat de nenumărate ori că a mințit, măcar prin omisiune, și de fiecare dată s-au prezentat și dovezi împotriva afirmațiilor sale, așa cum s-a întâmplat în cazul plagiatului sau a masteratului.
De aceea, nu surprinde faptul că discursul de duminică, în care a repetat decizia de a nu-și da demisia, conține mai multe neadevăruri.
Facem o scurtă enumerare a acestora:
1.Ponta a acuzat o ”televiziune de dezinformare, a sistemului” că manipulează transmițând știrea falsă că ar fi folosit banii de la Șova ca să cumpere două apartamente de lux din București.
Informația nu a fost decât difuzată de presă, ea fiind preluată din comunicatul DNA prin care se comunica punerea sub urmărire penală a premierului: “Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA Șova și Asociații pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București”, se precizează în comunicatul de vineri al procurorilor anticorupție.
Ponta a explicat duminică faptul că cele două apartamente au fost cumpărate în 2006, și chiar a fluturat niște hârtii despre care a spus că sunt contracte.
Realitatea este că Ponta scria în declarația de avere din 2009 că este proprietarul unei case în localitatea Baia de Fier, Gorj (unde și-a stabilit domiciliul pentru a candida la Camera Deputaților), cumpărată în 2006 și a două apartamente cumpărate în 2008.
Deci, undeva a mințit: fie în declarația de avere, atunci când a spus că le-a achiziționat în 2008, fie în declarația de duminică.
Puțin probabil ca anchetatorii să fie cei care greșesc, întrucât, potrivit unor surse, aceste două apartamente fac obiectul unor cercetări, deoarece au fost vândute în plină criză la sume mult peste prețul pieței, iar cumpărătorul lor, Bogdan Speteanu, fost director Leasing BCR, a fost numit de Ponta, în 2013, membru în CA al Tarom.
Speteanu este, așadar, un alt personaj implicat în afacerile imobiliare ale familie Ponta și care după ce acesta a devenit pemier a devenit angajat de lux la stat, așa cum s-a întâmplat și cu Dan Șova.
2.Ponta a repetat și duminică faptul că nu a fost niciodată asociat la SCA Șova și Asociații. Declarația de interese din 2008 spune însă că a fost senior partener la această casă de avocatură:
CITIȚI ȘI: Ponta prezinta niste adeverinte care nu demonteaza deloc acuzatiile DNA, asa cum pretinde premierul
3. Iohannis a candidat fiind trimis în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Afirmația este parțial adevărată. Cazurile lor nu semănă, deoarece Klaus Iohannis nu avea un dosar penal, procesul era unul de contencios administrativ, deci nu a fost trimis în jduecată, ci el a chemat în judecată ANI.
4. Nimeni nu m-a acuzat de nimic rău, spune Ponta, uitând înșiruirea lungă a acuzațiilor oficiale sau nu, de până acum.
DNA îl acuză de fals, spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală, infracțiuni deosebit de grave, mai ales atunci când sunt comise de unul dintre cei mai importanți oameni din stat.
În trecut, plagiatul a fost dovedit de Comisia de Etică a Universității din București și rezultatul analizei poate fi studiat pe site-ul UB.
5. Faptele s-au prescris, a mai susținut premierul.
“Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008”, mai menționează DNA.
Prin urmare prescripția se calculează din 2011, nu 2008, ceea ce înseamnă 2016, termenul legal.
CITIȚI ȘI: Cazul Dan Sova - Un dosar cu avocati, carbune, management privat la stat si concedieri
6. Facturile au fost de câte 2.000 de euro pe lună, este devărat, dar numai pentru o perioadă. Prin act adițional, spune DNA, din aprilie 2008, Ponta a fost plătit cu câte 3.000 euro pe lună.
