Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, puțin incompatibil în Comisia de la Veneția

Ondine Ghergut | 14.03.2017

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, este membru, ca “expert independent”, al Comisiei de la Veneția, reprezentând România, calitate în care ar trebui să facă rapoarte și informări.

Pe aceeași temă

 

În dubla postură, de ministru și de “expert independent”, Tudorel Toader a prezentat la plenara din 10-11 martie a Comisiei de la Veneția o informare despre OUG 13 și 14, despre mitingurile din România și despre ultima decizie a Curții Constituționale, care a pus la zid Ministerul Public și DNA.

 

Se pune întrebarea legitimă: domnul Toader a fost cu adevărat “expert independent”, deși este și membru al unui Guvern politic?

 

 

Ce prevede statutul Comisiei de la Veneția

 

 

Domnul Toader nu poate fi și ministru și “expert independent” al Comisiei, ni se precizează de la secretariatul Consiliului Europei de care aparține Comisia de la Veneția. El nu mai poate fi considerat “expert independent” în sensul prevăzut de statutul Comisiei de la Veneția din momentul în care a devenit membru al Guvernului Grindeanu, instalat de majoritatea parlamentară PSD & ALDE. Adică din 23 februarie, moment in care a depus juramântul.

 

În articolul 2 din statutul Comisiei se prevede faptul că membrii Comisiei trebuie să fie “experți independenți, care au atins eminența prin experiența lor în instituțiile democratice sau prin contribuția lor la dezvoltarea dreptului și a științei politice”. De asemenea, se precizează că “Membrii Comisiei vor acționa în calitatea lor individuală și nu trebuie să primească sau să accepte niciun fel de instrucțiuni”.

 

Tot în statut se mai stipulează că experții independenți pot fi judecători constituționali, profesori universitari, specialiști în Drept care au performat.

 

Comisia, însă, nu impune statelor membre pe cine să aleagă ca “expert independent”. Statele își desemnează reprezentantul, dar prestigiul unei țări vine din respectarea un principiu înscris în statutul Comisiei de la Veneția. Țara care respectă statutul face parte din galeria democrațiilor consolidate.

 

In acelasi timp însă, in practică este permis ca reprezentantul unei țări in Comisia de la Veneția să fie și ministru, ni se răspunde de la secretariatul Consiliului Europei. Însă acea țară pierde din prestigiu deoarece, dacă nu respectă o prevedere statutară a Comisiei de la Veneția, se poate presupune că nu respectă nici regulile interne din țara respectivă.

 

In prezent, Tudorel Toader este  membru plin al Comisiei de la Venetia, iar supleant este Bogdan Aurescu.

 

Statutul integral AICI

 

 

Ministrul Toader, raport sau informare la plenara Comisiei de la Veneția?

 

Ministru Toader Tudorel nu a prezentat un raport în fața Comisiei de la Veneția, așa cum a susținut la întoarcerea in România, ci doar “o informare pe situații factuale din România”, iar prezentarea a durat circa șapte minute. După ce dl Toader a prezentat informarea, nu au existat întrebări sau dezbateri referitoare la evenimentele din România.

 

Că nu a prezentat un raport, ci o informare este consemnat de funcționarii comisiei AICI:

 

În cele șapte minute, dl Toader a relatat succint, în limba română, cronologia faptelor și anume: emiterea Ordonanțelor 13 și 14, existența protestelor de stradă și despre ultima decizie a CCR (sesizarea președintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu cu privire la conflictul juridic dintre Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României), în care s-a statuat că trebuie să se respecte separația puterilor în stat. De asemenea, dl Toader a susținut în plenara Comisiei că, în calitate de ministru, nu va mai apela la ordonanțe de urgență.

Tudorel Toader a uitat insa  sa vorbească si despre opinia separata existentă la motivarea CCR, cea a judecătoarei Livia Stanciu.

 

 

Tudorel Toader, după întoarcerea în țară: Raportul e necesar pentru o bună informare a Comisiei

 

“Despre ce puteam să vorbesc ( la plenara Comisiei de la Veneția –n.n.) ? OUG 13 cu legea de respingere, OUG 14 cu legea de aprobare, despre atitudinea civică, protestele care au însoțit aceste evenimente legislative, despre decizia CCR care a fost publicată ieri în Monitorul Oficial. Am prezentat conținutul actelor normative, efectele juridice pe care acestea le-au produs sau le produc încă și consecințele sociale pe care le-au generat. De ce am făcut acest raport? La invitația președintelui Comisiei. De ce consider că raportul este util și era necesar? Pentru o bună informare a Comisiei Europene, a Consiliului Europei, a Comisiei de la Veneția, pentru că numai comunicând corect și la timp conținutul și evoluțiile la care m-am referit și evaluările noastre pot fi obiective în raport cu realitățile sociale și juridice. Să nu uităm că avem MCV, România trebuia să răspundă la niște standarde, la niște condiționalități, iar prezența mea aici o consider utilă, benefică din aceasta perspectivă”, a declarat ministrul Toader pentru Digi24 TV.

El a mai susținut că ancheta Parchetului privind eventuale fapte penale săvârșite în legătură cu OUG 13 trebuie să continue.

 

 

Cum a fost ales “expertul independent” din partea României

 

 

Domnul Toader Tudorel a fost ales ca “expert independent” pentru Comisia de la Veneția în mai 2014 de Guvernul Ponta, în locul domnului Lucian Mihai, profesor universitar, fost președinte al Curții Constituționale. Precizăm că Statutul Comisiei nu limitează numărul mandatelor experților independenți.

 

Nu știm care au fost criteriile pentru care premierul Ponta l-a preferat atunci pe dl Tudorel Toader  (judecător al Curții Constituționale a României) în locul dlui Lucian Mihai.

 

Știm doar că s-a întâmplat după ce, în 2012, Toader Tudorel, în calitate de judecător constituțional, a votat, alături de colegii săi Ion Predescu și Acsinte Gaspar, pentru scăderea numărului de alegători de pe listele electorale folosite la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

 

 De asemenea, este de notorietate faptul că dl Toader a protestat când majoritatea membrilor CCR a decis corectarea adresei trimise de judecătorul Gaspar la Guvern, prin care i se permitea premierului Ponta să declanșeze un recensământ pentru modificarea listelor electorale, deși majoritatea Curții a decis contrariul.

 

Dacă s-ar fi stabilit un număr mai mic de cetățeni cu drept de vot, potrivit unor adrese ale Evidenței Populației transmise la CCR după ce referendumul s-a desfășurat, Traian Băsescu ar fi fost demis din funcția de președinte.

 

 

Ce conține ultima decizie a CCR

 

 

În decizia CCR referitoare la existența unui conflict juridic între Ministerul Public-Direcția Națională Anticorupție, majoritatea judecătorilor constituțional au statuat că “Ministerul Public, ca parte a autorității judecătorești, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”.

 

A existat o opinie separată, a judecătoarei Livia Stanciu, care, în rezumat, a considerat că nu există un conflict între procurori și Guvern în urma declanșării anchetării eventualelor infracțiuni privind elaborarea OUG 13. Mai mult, că majoritatea CCR, prin decizia sa, s-a comportat ca o instanță de judecată, arogându-și atribuții ale puterii judecătorești.

 

Sesizarea a fost făcută de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, dar au existat alte două sesizări tot în legătură cu OUG 13, respinse de majoritatea CCR pe motiv că actul normativ a fost abrogat.

 

 

 Ministrul guvernului PSD vrea verificarea lui Kovesi si Lazăr

 

După două zile de la întoarcerea de la Veneția, ministrul Justiției Toader Tudorel le-a sugerat procurorului general al României, Augustin Lazăr, și  șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, să-și dea demisia, altfel va declanșa evaluarea lor “managerială și profesională” pentru ancheta declanșată în legătură cu posibilele infracțiuni săvârșite în timpul elaborării OUG 13.

Ulterior, ministrul a dat inapoi, spunând că nu le-a cerut demisia, ci s-a referit la aceasta ca la o ”instituție” din Codul Muncii.

 “Nu am sugerat să îşi dea demisia, am spus şi am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta, şi am invocat o instituţie care există în Codul Muncii. Oricine poate să îşi dea demisia, nimeni nu este obligat să muncească ceva împotriva voinţei lui”, a declarat Tudorel Toader.

 

 

Precizări necesare:

 

1.Magistrații (categorie din care fac parte și procurorii) sunt asimilați funcționarilor publici care au indemnizații, nu salarii. În consecință, în cazul magistraților nu poate fi invocat Codul Muncii.

 

2. Procurorii își desfășoară activitatea (…) sub autoritatea ministrului Justiției (articolul 132 din Constituție). Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate (art. 69 din Legea 304/2004)

 

3. Evaluarea profesională și managerială a magistraților este făcută de Consiliul Superior al Magistraturii (articolul 125, alineatul (2) și articolul 134 din Constituția României) CSM funcționează ca instanță de judecată pentru procurori și judecători, iar ministrul Justiției, care este membru CSM, nu are drept de vot!

 

Procedura revocării procurorilor șefi

 

Ministrul Justiției, după “evaluarea managerială și profesională”,  poate propune CSM revocarea din funcții a procurorului general Augustin Lazăr și a șefei DNA, Laura Codruța Koveși.

 

CSM dă un aviz consultativ, iar decizia finală aparține președintelui României.

 

În rapoartele anuale ale  Mecanismului de Verificare și Cooperare din cadrul Comisiei europene  activitatea procurorului șef DNA Koveși a fost apreciată la superlativ. Îi va fi foarte greu ministrului Justiției să demonstreze contrariul pentru a motiva decizia sa de a propune revocarea din funcție a șefei DNA.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22