Pe aceeași temă
Este aprecierea lui Ionuț Dumitru președintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat Reuters, preluată de Agerpres.
În perioada ianuarie-martie 2017, România a avut cel mai puternic ritm de creștere economică din UE, grație unui avans de 5,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a exploziei consumului alimentat de majorări de salarii și reduceri de taxe.
"Este o enigmă de ce la un ritm de creștere economică atât de mare, colectarea TVA a fost dezamăgitoare iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali", a declarat Ionuț Dumitru, care este și economist șef la Raiffeisen Bank România.
La finalul primului trimestru, România a raportat un mic surplus bugetar dar atât Consiliul UE cât și Comisia Europeană se așteaptă ca, atât în 2017 cât și în 2018, țara să înregistreze cel mai mare deficit din UE de 3,5% și respectiv 3,7% din PIB. Luni, Bruxellesul a avertizat România că trebuie să își corecteze deficitul altfel riscă să fie declanșată o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar afecta ratingul de țară.
Cu toate acestea, parlamentarii de la București să pregătesc să aprobe o lege a salarizării unice în sectorul bugetar care ar dubla salariile angajaților din sănătate, ar crește cu 50% salariile în învățâmânt iar alte categorii de bugetari ar beneficia de o majorare salarială de două cifre.
Ionuț Dumitru a apreciat că această lege va crește costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022, de la 8% în prezent. "Este o creștere foarte rapidă a salariilor în sectorul public care va ridica probleme de sustenabilitate. Această lege este necesară în sectorul public, unde există mari discrepanțe salariale. Dar în prezent România se confruntă cu o criză a mâinii de lucru. Presiunile asupra sectorului privat vor crește deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public", a spus Dumitru.
Salariul mediu brut în România este puțin peste 700 de euro pe lună, comparativ cu o medie de 2.370 de euro pe lună în UE. Comisia Europeană estimează că în acest an România va colecta venituri din taxe echivalente cu 25,4% din PIB, mult sub media de 40% din UE.
Ceea ce complică și mai mult perspectiva fiscală este planului Guvernului de a reforma sistemul de taxe în 2018, prin renunțarea la cota unică de impozitare de 16% și înlocuirea sa cu o taxă pe gospodării însoțită de mai multe scutiri.
Acest proiect este încă în dezbatere la Ministerul de Finanțe, iar Ionuț Dumitru crede că este imposibil să fie evaluat costul bugetar al legii fără alte detalii. "Cred că este prematur să credem că putem impune în 2018 un sistem care are atât de multe semne de întrebare și pe care nu suntem pregătiți tehnic să îl gestionăm", a spus Ionuț Dumitru.
