Pe aceeași temă
Un alt scenariu ar fi legat formarea unui guvern PSD-PNL după alegeri, cu un premier tehnocrat în frunte, dar nu Dacian Cioloş.
„Suntem bulversaţi. În PSD nu s-a ştiut că există o prevedere legală care le interzice persoanelor cu condamnări penale să facă parte din Guvern“, a declarat unul dintre juriştii PSD, conform adevarul.ro, cu trimitere la Legea de funcţionare şi organizare a Guvernului, votată în 2001 chiar de majoritatea PSD.
În timpul guvernării Adrian Năstase, atunci când, pentru a adera la UE, România s-a obligat, de formă, să adopte o serie de legi anticorupţie. În acel context a apărut şi Legea de funcţionare a Guvernului, care se răsfrânge azi asupra lui Liviu Dragnea, deşi, în 2001, când a fost votată, nimeni nu-şi închipuia că un lider PSD ar putea fi condamnat vreodată, fie şi cu suspendare.
Liviu Dragnea a fost condamnat, definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fraude la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu în vara anului 2012. Aşadar, nu mai poate ajunge premier, nici măcar ministru, pentru că a fost condamnat penal.
Şerban Nicolae, unul dintre juriştii partidului, ar încerca să găsească o portiţă: „Legea penală prevede pedepse accesorii. Or, în cazul Dragnea, instanţa nu a stabilit nicio sancţiune în materie de drepturi electorale. Deci Liviu Dragnea mai poate fi premier sau membru al Guvernului“, susţine Nicolae, conform adevărul.ro.
Legea de organizare a Guvernului nu are legătură cu dreptul de a alege sau de a fi ales, ci pune o condiţie: ca să ajungi în Guvern, nu trebuie să fii condamnat penal, iar Liviu Dragnea nu o întruneşte, de vreme ce are cazier.
