Raportul MCV: România a regresat cu 10 ani. Va rupe Dragnea legăturile cu Bruxelles-ul?

Cristian Campeanu | 13.11.2018

Dacă Rezoluția Parlamentului European a fost rezultatul unui consens politic trans-ideologic de a transmite un mesaj clar și ferm Bucureștiului, raportul MCV suna ultimativ.

Pe aceeași temă

Raportul MCV are un cu totul alt ton, mult mai direct, adesea imperativ, în care exprimă explicit criticile Comisiei Europene măsurile anti-Justiție luate de guvernarea PSD/ALDE și solicită direct „suspendarea”, „înghețarea” ori „revizuirea” lor, adesea „imediată”. Este fără îndoială cel mai negativ și cel mai radical raport MCV dintre toate rapoartele de acest fel elaborate de Comisia Europeană în ultimii zece ani, care se apropie prin caracterul implacabil de celebra listă transmisă de Comisia Barroso guvernului Ponta în august 2012.

Progresele din ultimii zece ani, șterse

Noul raport evaluează modul în care autoritățile române au respectat cele 12 recomandări făcute în raportul din ianuarie 2017, dar revine asupra unor domenii esențiale care la data respectivă fuseseră considerate „fapt împlinit”, așa cum Comisia avertizase deja că va face dacă se vor înregistra regrese. Ceea ce s-a și întâmplat, după cum a declarat fără echivoc prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani.”

Astfel, raportul constată că au existat „evoluții care au inversat sensul progreselor pe care Comisia le apreciase drept pozitive în ianuarie 2017”, aceste „inversiuni” având loc în privința celor două benchmark-uri (obiective de referință) cheie ale Mecanismului de Cooperare și Verificare în Justiție - Obiectivul 1, independența și reforma sistemului judiciar și Obiectivul 3, combaterea corupției la nivel înalt.

În ceea ce privește independența justiției, Comisia apreciază că legile justiției (în variantele modificate de majoritatea PSD/ALDE/UDMR) „conțin o serie de măsuri are slăbesc garanțiile juridice privind independența sistemului judiciar, fiind de natură să submineze independența efectivă a judecătorilor și a procurorilor (…)”. Printre principalele dispoziții problematice Comisia amintește, „în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate, un sistem nou de pensionare anticipată , restricții privind libertatea de exprimare în cazul magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”.

”Niciuna dintre aceste modificări nu corespunde recomandărilor MCV.”, constată sec raportul.

Se poate observa cu ușurință că toate aceste „reforme” au fost criticate atât de Comisia de la Veneția, cât și de reprezentanții sistemului judiciar din România și de societatea civilă și cu toate acestea au fost declarate de guvernarea PSD/ALDE, prin voci precum cea a lui Florin Iordache, drept nenegociabile și nerevizuibile.

În schimb, constată Comisia, „Recomandarea care făcea apel în mod specific la efectuarea unei modificări legislative a legilor justiției se referea la procedura de numire a procurorilor de rang înalt . Nu s-a dat curs recomandării, iar efectele cumulative ale modificărilor legislative au dus mai degrabă la slăbirea sistemului de control și echilibru care stă la baza independenței operaționale a procurorilor, consolidând și mai mult rolul ministrului justiției . De asemenea, modificările ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea organelor de urmărire penală de a combate în continuare corupția la nivel înalt cu același grad de independență”.

Puterea ministrului, o amenințare

Concentrarea puterii în mâinile ministrului jusitiției reprezintă o evoluție negativă care amenință ireversibilitatea reformelor în justiției și combaterea corupției.

Comisia se oprește asupra deciziilor de revocare a șefei DNA și de numire a unui nou procuror-șef al Direcției, ambele făcute în pofida avizului negativ al CSM, precum și lansarea procedurii de revocare a procurorului general. „Concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției a fost evidențiată și de decizia ministrului de a propune numirea unui nou procuror-șef al DNA, în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care invoca faptul că multe dintre criteriile esențiale nu erau întrunite de către candidat. Aceste evoluții au, de asemenea, consecințe asupra ireversibilității luptei împotriva corupției”, constată raportul.

Comisia critică, de asemenea, activitatea Inspecției Judiciare din ultimul an, acuzată că s-a transformat într-un instrument de suprimare a libertății de expresie a magistraților și deplânge diviziunile vizibile din cadrul CSM, care au făcut ca această instituție să nu fie „în măsură să acționeze ca un factor efectiv de control și echilibru pentru a apăra independența instituțiilor judiciare supuse presiunilor”.

În concluzie, raportul spune că „În ianuarie 2017, Comisia a putut să constate înregistrarea de „progrese substanțiale” în ceea ce privește obiectivul de referință 1. În prezent, deși s-au înregistrat progrese cu privire la recomandarea 5 (executarea hotărârilor judecătorești), alte măsuri adoptate de România au inversat sau au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate. Recomandările 1, 3 și 4 nu au fost urmate. În ceea ce privește recomandările 2, 6 și 7, nu s-au înregistrat progrese în direcția obținerii de rezultate semnificative. În sens mai larg, modificările legislative care subminează garanțiile privind independența sistemului judiciar și centralizează mai multe competențe în mâinile ministrului justiției, precum și o serie de măsuri prin care se pun presiuni asupra instituțiilor judiciare cheie constituie un regres al autorităților române în raport cu baza evaluării din ianuarie 2017. Modificările care se aduc Codului penal și Codului de procedură penală au drept consecință, de asemenea, riscuri serioase de regrese. Prin urmare, Comisia este de părere că nu se poate considera că obiectivul de referință 1 este îndeplinit, iar pentru îndeplinirea acestuia sunt necesare recomandări suplimentare”.

Dat fiind că nici progresele înregistrate în privința Obiectivului 3, „Combaterea Corupției la nivel înalt”, nu mai pot fi considerate ireversibile ci, dimpotrivă, s-au înregistrat regrese, Comisia consideră că sunt necesare recomandări suplimentare.

Protocoalele, un pretext ce trebuie clarificat de instanțe

Raportul abordează și chestiunea protocoalelor între SRI și instituțiile judiciare, pe care le consideră un pretext pentru adoptarea de măsuri legislative „intempestive” și pentru a critica magistrații: „Un astfel de factor mai general îl constituie alegațiile dezbătute în spațiul public conform cărora protocoalele de cooperare dintre instituțiile judiciare, în principal organele de urmărire penală, și Serviciul de Informații al României, au fost o sursă de abuzuri sistemice, mai ales în cazurile de corupție. Aceste protocoale secrete au fost invocate drept motiv pentru adoptarea unor modificări legislative intempestive și pentru criticile severe la adresa magistraturii. Modul de funcționare a serviciilor de informații nu ține de competența UE și nu intră în sfera obiectivelor referință ale MCV. Instanțele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegațiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu și dacă ar fi necesară o anchetă deschisă și imparțială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficiențe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influențe ilegale asupra magistraților, și dacă garanțiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”

În concluzie, Comisia oferă o soluție la îndemână, folosirea expertizei celorlalte state membre ale UE „Este, fără îndoială, important să se asigure un cadru în baza căruia serviciile de informații să se afle sub o supraveghere adecvată, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficient, respectându-se pe deplin drepturile fundamentale, și publicul să poată avea încredere că independența sistemului judiciar este garantată. Expertiza altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai consolidat de măsuri de supraveghere la care recurg organele de urmărire penală, precum și pentru colaborarea dintre serviciile de informații și organele de urmărire penală, care este esențială pentru investigarea infracțiunilor grave, cum ar fi terorismul și criminalitatea informatică.”

Va rupe actuala guvernare legăturile cu Bruxelles-ul?

Încă dinaintea publicării celor două documente ale Parlamentului și Comisiei Europene, Liviu Dragnea a evocat în opoziție cu „rezoluțiile și emceveurile” europene, „marile teme” ale României (sănătate, educație, infrastructură, etc) care ar preocupa actuala guvernare.

Această declarație reprezintă o indicație privind faptul că actualul guvern nu are intenția să pună în aplicare recomandările Comisiei după cum nu a făcut-o nici în ultimii doi ani, așa cum reiese limpede din raport. În același sens pot fi amintite și declarațiile agresive ale prim-ministrului Viorica Dăncilă care la începutul lunii octombrie denunța MCV chiar în plenul Parlamentului European drept „un mecanism care și-a ratat menirea” pe motiv de protocoale, sau declarațiile de anul trecut ale președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care aprecia după, ultimul raport, că „România ar trebui să denunțe Mecanismul de Cooperare și Verificare”.

Reprezentanții Comisiei au declarat în mai multe rânduri că nu vor lega îndeplinirea condițiilor și recomandărilor din MCV de alocarea fondurilor europene, dar de atunci s-au întâmplat două lucruri semnificative. Pe de o parte, Comisia a elaborate un mecanism de legare a fondurilor europene de respectarea regulilor comunitare privind statul de drept care va intra în funcțiune din viitorul exercițiu bugetar, iar pe de alta, a formulat marți unul dintre cele mai ultimative rapoarte MCV de când există acest instrument. Dacă Comisia nu are sau nu își oferă și mijloace de enforcement cu care să constrângă un stat precum România să aplice recomandările solicitate, atunci MCV și rapoartele Comisiei riscă să rămână vorbe goale fără efecte concrete.

Opt recomandări de criză

În încercarea de a întoarce din drum întoarcererea din drum reformelor în justiție la care s-a angajat actuala guvernare Comisia formulează opt recomandări suplimentare, al căror caracter urgent și imperativ este pregnant:

1. Legile justiţiei

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.

  • Revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează
    procurori în funcţii-cheie.

  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.

  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.

  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal şi Codul de procedură penală

  • Îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.

  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul mCv şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

ne

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22