Pe aceeași temă
Procentul tinerilor cu vârste între 25 și 39 de ani slab calificați a urcat de la 18% în 2005, la 25%, în 2015, în timp ce ponderea tinerilor înalt calificați abia a ajuns la 25%, penultima din UE, după Italia, scrie cursdeguvernare.ro.
Este o combinație ce va impune în timp limite creșterii economice și competitivității, dar, pe de altă parte, va duce și la o presiune mărită asupra sistemului de pensii și a celui de asistență socială.
Raportul menționează în mod special trendul înregistrat în acest interval de timp în România – este îngrijorător faptul că procentul de tineri foarte slab calificați a crescut substanțial. Acest lucru poziționează România printre primele cinci țări cu cele mai mari procente de slab calificați în populația tânără, spune documentul redactat de Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.
Cum stau statele ”concurente”
Cu excepția a patru țări – Suedia, Danemarca, România și Estonia – toate celelalte și-au redus categoria de tineri slab calificați. În cazul primelor două, cu performanțe în domeniul calificării forței de muncă, situația a fost afectată parțial și de numărul crescând al imigranților, în rândul acestora existând ponderi mult mai mari de necalificați, comparativ cu populația nativă.
Mai trebuie menționat că, spre deosebire de țara noastră, Estonia se afla în 2015 mult subt pragul de 20% tineri slab calificați (mai precis, este vorba de 13% din populația cu vârste între 25 și 39 de ani), iar rata celor înalt calificați era de 41%, comparativ cu numai 24%, în România.
În rândul statelor din Europa Centrală și de Est, unele din ele au ajuns la performanță inclusiv comparativ cu statele occidentale:
.jpg)
