Pe aceeași temă
Potrivit unei analize a Blocului Național Social, din 120 de țări în care există un sistem de securitate socială dezvoltat, niciuna nu a lăsat plata contribuțiilor sociale exclusiv asupra salariatului, așa cum prevăd noile proiecte legislative din România, screi Cursdeguvernare.
Sindicatele acuză că acest ”experiment social”, unic în Europa, elimină principiul solidarității și responsabilității sociale pe care se bazează construcția sistemelor de securitate socială, la care contribuie și angajatorii și angajații.
Miercuri, la finalul întâlnirii dintre autorități și reprezentanții celor 6.000 de sindicaliști care au protestat în Piața Victoriei, premierul Mihai Tudose a explicat că e foarte greu să se renunțe în acest moment la transferul contribuțiilor:
“Era un pachet, Legea salarizării, cu acest transfer de taxe, cu scăderea nivelului de impozitare, era un pachet. Acum a intrat, practic, în vigoare, o componentă a acestui pachet legislativ (Legea 153 privind salarizarea din domeniul public – n. red.). În măsura în care, și cu sprijinul confederațiilor, vom găsi o altă soluție, vom aplica acea soluție”, a spus Mihai Tudose.
Dacă se face transferul, începând cu 2018, aplicarea legii salarizării va avea un impact bugetar de 32 miliarde de lei până în 2020 și de 42 miliarde până în 2022, potrivit calculelor Guvernului.
În cazul în care se renunță însă la tranfer, impactul va urca la 63 de miliarde de lei până în 2022, total ce ar pune în pericol deficitul. Deocamdată, Executivul nu are nicio soluție pentru obținerea din alte surse a diferenței de 21 de miliarde de lei, dar premierul le-a promis sindicaliștilor că va analiza posibilitatea compensării acestor pierderi suplimentare la buget.
