Scrisoarea celor peste 1000 de magistrați împotriva atacului declanșat de Toader la adresa DNA

Dora Vulcan | 26.02.2018

Peste 1.000 de magistrati au semnat o scrisoare deschisa pentru sustinerea independentei Justitiei, pe fondul dezbaterilor ”recente care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene".

Pe aceeași temă

 

 

” În momentul actual, exprimărilor incoerente ale factorilor politici, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție”, scriu cei peste 1000 de magistrați în ”Scrisoarea deschisă a magistraților români pentru susținerea independenței Justiției”

 

 

”Mai mult, însuși Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, respectiv că procurorul șef își exprimă public, în presa occidentală, îndoielile cu privire la evoluția statului de drept în România, ignorând flagrant faptul că libertatea de exprimare în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar ”efectul descurajator joacă în detrimentul societății în ansamblul său.” (CEDO, cauza Baka c. Ungariei)”, mai scriu semnatarii scrisorii. 

 

 

”Ministrul Justiției nesocotește faptul că, pe rolul Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție există proceduri în derulare, inducând în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecătorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autorități”, avertizează magistrații. 

 

 

 

Scrisoarea integrală

 

 

 SCRISOAREA DESCHISĂ A MAGISTRAȚILOR ROMÂNI PENTRU SUSȚINEREA INDEPENDENȚEI JUSTIȚIEI    

 

Subsemnații, judecători și procurori, magistrați asistenți și auditori de justiție,

 

Având în vedere dezbaterile publice recente, care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene, înțelegem să exprimăm următorul mesaj:

 

Un sistem judiciar independent și eficient reprezintă fundamentul statului de drept. Independența justiției cuprinde două componente, respectiv componenta instituțională (care nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime), cât și componenta individuală - independența judecătorului.[1]

 

Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 și 132 din Constituția României, ca o magistratură componentă a autorității judecătorești, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ținând seama de diferențele specifice, judecătorii, la fel ca procurorii, acționează în interes comun, în numele societății și al cetățenilor ce își doresc garantate sub toate aspectele drepturile și libertățile fundamentale. Așadar, independența Ministerului Public constituie un corolar indispensabil al independenței sistemului judiciar. Rolul procurorului în statul de drept poate fi asigurat în mod optim doar dacă acesta este independent în adoptarea deciziilor, atât față de executiv, cât și față de legislativ.

 

Toți procurorii și judecătorii, inclusiv cei care soluționează infracțiuni de corupție, trebuie să se bucure de independența și autonomia necesare pentru îndeplinirea funcțiilor lor și să nu fie supuși unor influențe incompatibile. Acestea se aplică și mecanismelor disciplinare, iar judecătorii și procurorii trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de integritate.[2]

 

Fenomenul corupției reprezintă o amenințare serioasă pentru dezvoltare și stabilitate, are consecințe negative la toate nivelurile de guvernare și subminează încrederea publică în democrație. Comisia Europeană a precizat repetat și clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infracțiunilor de corupție sau provocările majore la adresa independenței și eficacității Direcției Naționale Anticorupție ar constitui un pas înapoi cât privește parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene: "În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate (...) se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. (...) În cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie."[3]

 

În momentul actual, exprimărilor incoerente ale factorilor politici, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție.

 

Mai mult, însuși Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, respectiv că procurorul șef își exprimă public, în presa occidentală, îndoielile cu privire la evoluția statului de drept în România, ignorând flagrant faptul că libertatea de exprimare în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar ”efectul descurajator joacă în detrimentul societății în ansamblul său.” (CEDO, cauza Baka c. Ungariei).

 

De asemenea, Ministrul Justiției nesocotește faptul că, pe rolul Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție există proceduri în derulare, inducând în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecătorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autorități.

 

Magistrații nu se feresc de criticile aduse cu bună-credință. Reputația profesională constituie însă o valoare fundamentală în exercitarea funcției de magistrat și reprezintă percepția creată în conștiința colectivă asupra modului în care sunt exercitate responsabilitățile profesionale. Atunci când, din anumite motive, funcția și rolul puterii judecătorești sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecințele ce decurg.

 

Inducerea, în mod indirect și fără suportul unor soluții judiciare definitive în acest sens, a ideii unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, pe componenta de exercitare a atribuțiilor de serviciu ce le revin atât judecătorilor, cât și procurorilor, parte a mecanismului justiției, în sensul că se instrumentează dosare penale cu persoane care ocupă funcții importante în stat pentru afirmarea profesională și nu pe baza probelor aflate la dosar are drept consecință majoră alterarea, înainte de toate, a încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredințează magistraților apărarea drepturilor sale le așteaptă. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, cu consecința afectării imaginii sistemului de justiție.

 

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora, chiar purtată de un ministru al justiției.

 

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale Ministrului Justiției (între altele, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției) asupra judecătorilor și procurorilor din România, cu precădere a colegilor din Direcția Națională Anticorupție, subrogându-se autorităților judiciare cu atribuții constituționale în materie.    

 

 

Background

 

Peste 135 de procurori contesta cererea de revocare a lui Kovesi: neadevaruri si supozitii

 

Într-un comunicat comun, 135 de procurori din cadrul DNA se solidarizează cu Laura Codruța Kovesi și afirmă că cererea de revocare este  ”întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate”.

 

135 de procurori din DNA anunta intr-un comunicat ca au depus la CSM o cerere de aparare a reputatiei profesionale dupa ce "persoane ce detin functii publice sau politice ... au facut afirmatii prin care au acreditat ideea ca procurorii DNA administreaza probe cu incalcarea legii". Comunicatul mai arata ca cei 135 de procurori isi exprima "dezacordul" cu cererea de revocare a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi.

 

„Tragem un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenței justiției și ale viitorului luptei anticorupție”, se arată în comunicatul semnat de 135 de procurori DNA. De asemenea, procurorii își exprimă „dezacordul” față de cererea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

 

„Nu putem accepta, ca cetățeni liberi ai României și profesioniști ai dreptului, să asistăm la o cerere de revocare întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate. Unicul scop este de a o îndepărta pe Laura Codruța Kovesi pentru singura vină că a reușit să administreze această instituție din care facem parte, cu mult curaj, tact și performanțe apreciate de numeroși cetățeni români, dar și de comunitatea europeană și internațională”, scriu cei 135 de procurori DNA.

 

 

Comunicatul integral al celor 135 de procurori:

 

Noi, procurorii din D.N.A, am decis să inițiem o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor din cadrul DNA, în temeiul disp. art.30 alin.2 din Legea nr.317/2004, pe care să o adresăm Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere evenimentele din ultimele zile când, în spațiul public (televiziuni, ziare, internet, etc.), persoane ce dețin funcții publice sau politice, pornind de la susțineri neprobate formulate de un inculpat trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru fapte corupție, au făcut afirmații cu caracter de generalizare, prin care au acreditat ideea că procurorii din cadrul DNA administrează probe cu încălcarea legii.

 

Am constatat cu surprindere că persoane ce dețin funcții de demnitate publică au lansat acuzații nefondate la nivelul întregului corp profesional al procurorilor din cadrul DNA, în ceea ce noi considerăm o încercare sistematică de a discredita întreaga activitate pe care am realizat-o în ultimii ani.  

 

Noi, procurorii din DNA, ne-am confruntat în ultimii ani, direct sau indirect, cu atacuri venite prin intermediul mass media de la persoanele pe care le-am cercetat, le-am trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele instrumentate de noi.  

 

Am suportat, chiar dacă aceste atacuri ne-au afectat direct viața prin impactul emoțional negativ avut asupra noastră, a familiilor noastre, a prietenilor și cercului de cunoscuți.

 

Cu toții am ales să continuăm să combatem corupția și să ne urmăm principiile, fiind conștienți că rezultatul muncii noastre poate reprezenta un element pozitiv în structurarea societății românești, având ca fundament ideile de normalitate, corectitudine, dorință de evoluție și progres.

 

Astăzi am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmații, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt nefondate, fiind făcute doar pentru a ne discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că procurorii DNA sunt abuzivi, neprofesioniști, lipsiți de orice etică.

 

    Nu intenționăm, prin acest demers, să cauționăm vreun act de ilegalitate al vreunui coleg și avem încredere că sistemul de justiție și-a dezvoltat anticorpii necesari pentru a dovedi și sancționa orice abatere de la litera legii a unui magistrat procuror.

 

    Ceea ce dorim noi este să cerem singurei instituții abilitate să ne apere independența și reputația profesională, să facă ceea ce are în obligațiile prevăzute de Legea nr.317/2004 – să constate că toate aceste afirmații denigratoare la adresa noastră și a muncii noastre sunt neadevărate și au ca scop intimidarea celor angajați în lupta împotriva corupției și afectarea sistemului de justiție.

 

    Totodată, noi procurorii din DNA ne exprimăm dezacordul cu demersul ministrului justiției de a propune revocarea doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA și tragem un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenței justiției și ale viitorului luptei anticorupție.

 

Într-adevăr, așa cum a zis ministrul Justiției, lupta anticorupție nu stă într-un singur om, însă nu putem accepta, ca cetățeni liberi ai României și profesioniști ai dreptului, să asistăm la o cerere de revocare întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate. Unicul scop este de a o îndepărta pe Laura Codruța Kovesi pentru singura vină că a reușit să administreze această instituție din care facem parte, cu mult curaj, tact și performanțe apreciate de numeroși cetățeni români, dar și de comunitatea europeană și internațională.

 

De altfel, resimțim de ani de zile atacul constant, incorect al inculpaților sau condamnaților pentru corupție, la adresa DNA, la adresa noastră a procurorilor din DNA.

 

Însă, în toată această perioadă, ținta principală a fost Laura Codruța Kovesi, în mentalul inculpaților sau condamnaților pentru corupție,  iar înlăturarea ei fiind identificată ca principalul mijloc de a destabiliza și decredibiliza lupta anticorupție. Și nu cred că suntem departe de adevăr.

 

Să ne imaginăm cu toții că acest demers al ministrului Justiției și-ar atinge obiectivul și, de săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, Laura Codruța Kovesi ar fi revocată. Cum am mai putea continua să facem ceea ce facem, cum am mai putea să prindem persoane implicate în acte de corupție când am ști că, pornind de logica ministrului Justiției, oricând am putea fi acuzați în mod nedrept, incorect, pentru anchetele desfășurate, pentru delicte de opinie sau pentru doar pentru simplul motiv că imaginea României în spațiul internațional este afectată de fenomenul corupției.  

 

Nu putem accepta așa ceva și, dacă la acest moment alegem să tăcem, înseamnă că toată munca noastră a fost în zadar, înseamnă că nu există șansă spre normalitate, iar corupția va deveni principalul motor al societății românești.

 

        Semnează: 135 procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (parte dintre colegii noștri se află la instanțele de judecată sau se află în concedii de odihnă/medicale și nu au putut să-și exprime opinia în legătură cu acest demers până la acest moment)

 

 

 

 Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat joi seară declanșarea procedurii de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi după o declarație de presă de 2 oră în care a citit ”pe diagonală” un raport de peste 30 de pagini pe care a anunțat că-l va da publicității după încheierea conferinței de presă. De joi seară site-ul MJ este, însă, nefuncțional. Sinteza lui Toader este un amalgam de acuzații lansate în spațiul public, prin televiziunile unui fost pușcăriaș și unui urmărit internațional, ultimul fugit din țară pentru a se sustrage anchetei DNA. Decizia lui Toader a fost cerută imperativ de liderii PSD - ”Tudorele, fă ceva!” (Codrin Ștefănescu) -  după ce în urmă cu aproape două săptămâni un fost deputat PSD a lansat pe cele două televiziuni un atac la adresa DNA, acuzând instituția de falsificare de probe. Printre acuzațiile aduse lui Kovesi de ministrul Toader se află stricarea imaginii României și faptul că a dat interviuri în presa străină.

 

După anunţul ministrului Justiţiei, mai multe proteste spontane au fost înregistrate în București, Sibiu, Timișoara, Deva, Iași. 

 

Duminică seara câteva mii de persoane au protestat în București, în țară și în diaspora față de decizia lui Toader. În ciuda viscolului care și-a făcut simțită prezența și a temperaturilor scăzute din toată țara, oamenii au ieșit în stradă ca să ceară demisia ministrului de Justiție Tudorel Toader, pe care l-au considerat a fi o portavoce a penalilor din politică, șefi în coaliția de guvernare.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22