Bucurestiul Cultural, nr. 101 - Cuvânt înainte

Bogdan Alexandru Stanescu | 26.10.2010

Pe aceeași temă

Andrew Whittaker, eroul celui de-al doilea roman al lui Sam Savage, e organizatorul unui festival de literatură. Visul lui este să organizeze o paradă cu elefanţi pe strada principală a oraşului său. Întâmplător, datorită faptului că împărtăşeşte cu Norman Mailer pasiunea pentru alcool, îl convinge pe acesta să-i prezideze festivalul.

De trei ani, de când organizăm FILB la Bucureşti, mă simt de parcă aş încerca să conduc o turmă de elefanţi pe strada Lipscani. De multe ori avem senzaţia că vrem să ajustăm un uriaş pe un pat al lui Procust înţepenit sau să tragem cu patru cămile de membrele unui pitic pentru a-l suprapune idealurilor noastre.

Dar de ce să ne plângem? Am ajuns la a treia ediţie a unui festival internaţional de literatură într-un oraş şi într-o ţară unde multă lume te felicită şi te admiră, însă, când vine vorba de ajutor, are alte priorităţi. Spre surprinderea noastră, festivalul a devenit un fel de bulgăre de zăpadă care o ia la vale şi se face din ce în ce mai mare. Mai are rost să povestesc cum am construit evenimentul ăsta seara, după serviciu? Nu, nu mai spunem.

Ceea ce vrem, însă, este să le mulţumim celor care ne ajută în fiecare an. Le mulţumim celor de la programul Traduki, care ajută literatura Balcanilor mai mult decât o fac ţările zonei respective, mulţumim Ministerului Culturii din România, Institutului Cultural Român şi partenerilor din presă care au făcut ca acest festival să devină cunoscut. Le mulţumim tuturor celor care au umplut până la refuz Clubul Ţăranului Român, un loc care ne-a devenit foarte drag de-a lungul acestor trei ani.

Începând cu această ediţie, FILB a devenit partener al Festivalului Tanpinar, de la Istanbul, al proiectului The Knot. Le promit fanilor FILB că a patra ediţie, de anul viitor, va fi una cu totul şi cu totul specială.

Ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti are loc în perioada 28–30 octombrie (începând cu ora 18.00), în bine cunoscuta incintă de la Muzeul Ţăranului Român, Clubul Ţăranului. Iubitorii de literatură au ocazia, şi în acest an, să participe la lecturi publice şi dezbateri cu scriitori importanţi din Ungaria, Muntenegru, Georgia sau Croaţia, dar şi cu scriitori de marcă din literatura română, precum Petre Cimpoeşu, Cristian Teodorescu, Adriana Babeţi, Varujan Vosganian, O. Nimigean sau Dan Sociu.

Iată programul manifestărilor.

Joi, 28 octombrie
Tema serii: În casa părinţilor mei
Invitat special: Ádám Bodor (Ungaria)
Invitaţi din România: Petru Cimpoeşu, Cristian Teodorescu, Varujan Vosganian
Cu participarea traducătorului Marius Tabacu şi a jurnalistei Józsa Márta
Moderator: Ovidiu Şimonca

Patru scriitori cum nu se poate mai diferiţi, patru tipuri de scriitură ce nu pot sta în acelaşi capitol al istoriei literare. De ce i-am invitat în aceeaşi seară? Pentru că, undeva, într-un sertar al lecturii, se găseşte o aceeaşi atmosferă, un aer de teroare cumva familiară, un univers unde miraculosul se joacă de-a v-aţi ascunselea cu realitatea, fie c-o face asumat, aşa cum se întâmplă în romanele lui Petru Cimpoeşu, fie că este discret, ca la ceilalţi trei scriitori. Chiar dacă localitatea în care Ádám Bodor îşi plasează acţiunea romanului este imaginară, atmosfera ne este cunoscută... din istorie. Cele două cărţi-eveniment ale anului trecut, semnate de Cristian Teodorescu şi de Varujan Vosganian, au în comun un pronunţat caracter autobiografic, însă ceea ce le face perfecte pentru tema acestei seri este caracterul lor telescopic, îndepărtarea evenimentelor. Memoria celui care scrie este, în acelaşi timp, memoria unui Părinte tiranic şi „săpare“ în arhiva Casei sale.

Vineri, 29 octombrie
Tema serii: Istorii trăite / Istorii imaginate
Invitaţi speciali: Zaza Burchuladze (Georgia), Ognjen Spahić (Muntenegru)
Invitaţi din România: O. Nimigean, Dan Sociu
Moderatori: Iulia Popovici, Constantin Vică

Romanul lui Ognjen Spahić, parabolă istorică, se petrece în universul grotesc al unei leprozerii din România. Ficţiune într-un spaţiu real, pe care scriitorul nu l-a văzut niciodată. Zaza Burchuladze, unul dintre cei mai apreciaţi tineri scriitori georgieni, trece realitatea printr-un filtru atât de personal, încât îşi asumă faptul că va fi înţeles numai de „minoritatea gânditoare“. Dacă la Ognjen Spahić spaţiul este kafkian, însă real, la Zaza avem de-a face cu un „Kafka la plic“, livrat intravenos. O. Nimigean a publicat anul acesta o veritabilă capodoperă, o adevărată revelaţie a prozei româneşti din ultimii ani. Roman care angajează existenţial cititorul şi îşi are, evident, rădăcinile în autobiografic, în istoria trăită. Iar proiectul „urbancolic“ al lui Dan Sociu, creaţie lucidă, premeditată, se joacă inteligent cu relaţia realitate/ficţiune: personajele sunt reale, acţiunea este reală, dar, odată trecute în spaţiul romanului, mai sunt ele reale? Aşadar, două tabere, patru scriitori...

Sâmbătă, 30 octombrie
Tema serii: Funcţionare în Ministerul durerii
Invitat special: Dubravka Ugrešić (scriitoare născută în Croaţia, dar stabilită în Olanda, la Amsterdan)
Partener de dialog: scriitoarea Adriana Babeţi
Cu participarea traducătoarei Octavia Nedelcu
Moderator: Anca Băicoianu

Dubravka Ugrešić este una dintre cele mai importante scriitoare ale lumii. De aceea, am hotărât ca a treia seară să-i fie dedicată în exclusivitate. Şi cine putea fi mai potrivită pentru un dialog despre fostul spaţiu iugoslav, despre exil, despre dezrădăcinare, despre limba în care trăieşti şi în care scrii decât Adriana Babeţi? Aşadar, putem spune fără ezitare că este şi o seară feminină, în care vom vorbi despre două variante ale existenţei, una mai dăunătoare fiinţei decât cealaltă: exilul versus patria opresivă. Căci, aşa cum a spus chiar Dubravka, supranumită de presa naţionalistă croată „Vrăjitoarea din Zagreb“, „mi-am cumpărat mătura pe banii mei. Zbor de una singură“. Sunt, oare, funcţionarele din „Ministerul durerii“ condamnate la singurătate?

Despre FILB

Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB), un proiect conceput şi coordonat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, este un eveniment internaţional dedicat literaturii, ce poartă amprenta oraşului Bucureşti. FILB a debutat în toamna anului 2008 la Muzeul Ţăranului Român / Clubul Ţăranului şi de atunci are loc anual, la sfârşitul lunii octombrie.

Timp de trei zile, încercăm să rescriem harta culturală a Europei, prin întâlniri ce includ lecturi publice, dezbateri şi dialog cu cititorii, între scriitorii români şi invitaţii din străinătate. Diversitatea este conceptul ce stă la baza teoretică a întâlnirilor, intenţia noastră fiind aceea de a deconstrui ideea preconcepută că un trecut aşezat sub circumstanţe istorice asemănătoare va da naştere unor produse culturale identice.

FILB este primul festival internaţional de acest gen din România.

Scriitori prezenţi la ediţiile anterioare:

• Attila Bartis, György Dragomán – Ungaria, Wojciech Kuczok – Polonia, Philip Ó Ceallaigh – Irlanda, Juli Zeh – Germania, T.O. Bobe, Filip Florian, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Mitoş Micleuşan, Cezar Paul-Bădescu, Simona Popescu, Costi Rogozanu, Ana Maria Sandu, Lucian Dan Teodorovici, Elena Vlădăreanu – România (Ediţia I)
• Adrian-Christian Kuciuk – Albania, Philip Ó. Ceallaigh – Irlanda, José Luís Peixoto – Portugalia, Alek Popov – Bulgaria, Zahar Prilepin – Rusia, Dieter Schlesak – Germania, Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Vasile Ernu, Filip Florian, Matei Florian, Florin Iaru, Răzvan Petrescu, Radu Pavel Gheo, Cecilia Ştefănescu – România (Ediţia
a II-a)

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22