Bucurestiul Cultural, nr. 113 - Blocuri reabilitate termic

Fara Autor | 24.04.2012

Pe aceeași temă

O simplă analiză a situaţiei fondului de locuinţe la nivel naţional ne arată că, între 1944 şi 1989, au fost construite în România peste 2.720.000 de locuinţe, majoritatea dintre acestea, aproape două milioane, văzând lumina în perioada 1965-1989. Bucureştiul ocupă de departe primul loc la acest capitol. Deţinând puternice zone industriale – Obor, Pantelimon, Baicului, Vergului – şi din necesitatea ca oamenii să aibă locuinţele cât mai aproape de locurile unde munceau, sectorul 2 n-a făcut excepţie de la regulă, în marile cartiere – Moşilor, Colentina, Tei, Pantelimon, Mihai Bravu, Ştefan cel Mare – fiind construite un număr foarte mare de blocuri.

Având în vedere vechimea mare a acestor construcţii, care se apropie de termenul scadent al duratei de viaţă, devine tot mai pregnantă necesitatea expertizării şi consolidării lor.

Scopul realizării lucrărilor de reabilitare este reducerea consumurilor energetice pentru încălzirea apartamentelor, iar efectele sunt: reducerea costurilor de întreţinere cu încălzirea; diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; creşterea independenţei energetice, prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru încălzire; ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

În privinţa lucrărilor de intervenţie la anvelopa blocului de locuinţe, acestea se împart în trei mari categorii:

Lucrări de bază: izolarea termică a pereţilor exteriori; înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic; termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei; izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter.

Realizarea lucrărilor de bază are ca scop creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp arie utilă, în condiţii de eficienţă economică.

Lucrări conexe: lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică; lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

Lucrări suplimentare (justificate din punct de vedere tehnic în expertiza energetică şi/sau auditul energetic): lucrări de reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, inclusiv de refacere în zonele de intervenţie; lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului de locuinţe.
    

Ce trebuie să ştie asociaţiile de proprietari
    
Pentru o foarte bună informare a asociaţiilor de proprietari care doresc ca imobilele lor să fie incluse în programul local de reabilitare termică, le facem cunoscute următoarele:

Etapele necesare implementării programelor locale: hotărârea adunării generale a proprietarilor de înscriere în programul local şi semnarea contractului de mandat; proiectarea lucrărilor de intervenţie; executarea lucrărilor de intervenţie; recepţia la terminarea lucrărilor şi eliberarea certificatului de performanţă energetică, cu evidenţierea consumului anual specific de energie calculat pentru încălzire; recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.

Solicitarea asociaţiei de proprietari este însoţită de: contractul de mandat semnat; hotărârea privind înscrierea în programul local, adoptată în adunarea generală cu acordul majorităţii proprietarilor; lista proprietarilor din imobil.

Referitor la etapa de proiectare a lucrărilor de intervenţie, aceasta cuprinde următoarele faze: 1) expertizarea tehnică pentru analiza structurii de rezistenţă a blocului de locuinţe cuprins în programul local; 2) efectuarea auditului energetic; 3) întocmirea documentaţiei de avizare pentru lucrările de intervenţie: a) aprobarea în Consiliul Local al Sectorului 2 a indicatorilor tehnico-economici pentru fiecare obiectiv de investiţii; b) transmiterea către asociaţiile de proprietari a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, prin actul adiţional, la contractul de mandat; c) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a indicatorilor tehnico-economici, cu acordul majorităţii proprietarilor şi transmiterea la coordonatorul local a actului adiţional semnat, însoţit de hotărârea adunării generale a proprietarilor; d) coordonatorul local emite autorizaţia de construire); 4) întocmirea şi verificarea proiectului tehnic (PT) şi a detaliilor de execuţie (DE), precum şi la elaborarea caietului de sarcini (CS) pentru atribuirea contractului de execuţie.
 

De unde vin banii pentru execuţia lucrărilor
     
Finanţarea proiectării lucrărilor de intervenţie, la nivelul sectorului 2 al Municipiului Bucureşti se asigură din bugetul Consiliului Local Sector 2, în condiţiile legii, astfel: 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei; 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite; 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.

În sectorul 2, pentru a impulsiona programul de reabilitare termică, administraţia publică locală asigură prin sursele de finanţare din bugetul local inclusiv cota de 20% care, potrivit legii, trebuie suportată de asociaţiile de proprietari.

Conform Hotărârii Consiliului Local Sector 2 nr. 42 / 2008, modificată şi completată prin HCL Sector 2 nr. 56/2009, cheltuielile ce revin în sarcina asociaţiilor de proprietari sunt preluate de Consiliul Local Sector 2, cu excepţia contribuţiei ce revine persoanelor fizice ale căror spaţii locative au altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi persoanelor juridice care deţin, cu orice titlu, spaţiu în blocurile de locuinţe, indiferent de destinaţia acestora.

În sectorul 2, la ora actuală, situaţia reabilitării termice a imobilelor se prezintă astfel:

– 137 blocuri sunt finalizate;
– 131 de blocuri se află în stadii foarte avansate de execuţie;
– pentru 245 de blocuri se desfăşoară, în prezent, licitaţiile electronice pentru execuţia lucrărilor ce vor demara începând din luna mai a acestui an;
– 598 de blocuri se află în faza de desfăşurare a licitaţiilor pentru achiziţia lucrărilor de proiectare (expertiză tehnică ET, audit energetic AE şi documentaţia de achiziţie lucrări de intervenţie DALI, proiect tehnic PT, detalii de execuţie DE, documentaţie tehnică de autorizare a construcţiei DTAC şi caiet de sarcini CS), urmând ca execuţia lor să demareze în toamna anului 2012;
– 349 de blocuri se află în evidenţă şi verificare a documentelor depuse de asociaţiile de proprietari;
– 18 blocuri (7 blocuri situate pe Şoseaua Colentina şi 11 blocuri situate pe Şoseaua Pantelimon) pentru care experţii tehnici atestaţi ai proiectanţilor au prezentat expertize tehnice, cu concluzii care condiţionează efectuarea lucrărilor de reabilitare termică de efectuare a unor lucrări de consolidare.

Având în vedere avantajele pe care le conferă reabilitarea termică a blocurilor, în condiţiile de criză economică cu care se confruntă nu numai România, ci întreaga lume, noi acordăm o atenţie deosebită desfăşurării acestui program, deoarece acesta implică: atragerea şi menţinerea forţei de muncă în perioada de criză, la firmele care intră în programul de reabilitare termică; reducerea numărului de persoane care, în cazul în care ar ajunge în situaţie de risc social, ar fi nevoite să apeleze la ajutoarele sociale; menţinerea şi înfiinţarea de noi locuri de muncă; reducerea numărului firmelor ameninţate de faliment; încasarea la bugetul local a taxelor şi impozitelor plătite de firmele de construcţii angrenate în Programul de reabilitare termică a blocurilor din sectorul 2; reducerea costurilor facturilor aferente plăţii încălzirii populaţiei pe timpul iernii, cu până la 40%; menţinerea în apartamente, pe timpul verii, a unei temperaturi constante în cursul zilei. Totodată, nu sunt de neglijat nici avantajele imediate care ţin de imaginea exterioară a clădirilor reabilitate, având ca rezultat îmbunătăţirea imaginii peisagistice a oraşului, printr-o nouă, modernă şi îndrăzneaţă cromatică a faţadelor.
 

Paletă cromatică cât mai diversă

O construcţie, oricât de rezistentă şi de bine consolidată ar fi, nu reţine atenţia trecătorilor dacă nu are un aspect coloristic plăcut. Pentru a evita monotonia cromatică a ultimilor 30-40 de ani, care a dominat piaţa construcţiilor de locuinţe, primarul Onţanu s-a întâlnit,
în repetate rânduri, cu specialiştii în domeniu – constructori, arhitecţi urbanişti, profesori universitari de la o serie de institute şi universităţi de prestigiu –, pentru a stabili coordonatele pe care să le urmeze firmele şi societăţile care au în execuţie lucrări de reabilitare termică a imobilelor de pe raza sectorului 2.

Dialogurile purtate de edilul sectorului 2 şi de specialiştii administraţiei publice locale cu experţii în urbanistică de la Proiect Bucureşti SA, între care îi amintim pe arhitecţii şi structuriştii Constantin Jugurică, Valeriu Manea, Luminiţa Popescu, Nicolae Ţarălungă, Viorel Constantinescu şi Bogdan Georgescu, s-au materializat într-o serie de variante legate de cromatica faţadelor imobilelor reabilitate termic, dominanta reprezentând-o bogata paletă coloristică, precum şi varietatea de combinaţii de culori utilizată pentru a personaliza cât se poate de pregnant fiecare zonă.

Aşa a fost posibil ca fiecare dintre blocurile aflate în prezent în stadiu de execuţie să capete o personalitate distinctă, marcată printr-o combinaţie proprie de culori, accentul fiind pus pe culorile calde, luminoase, care domină suprafeţe mari, la baza clădirilor optându-se pentru culori într-o nuanţă mai închisă, capabile să reziste mai bine acţiunilor mediului (praf şi umezeală în exces).


Creşa „Ciobănaşului“
Str. Ciobănaşului nr. 23
Telefon: 021/322.30.85
Beneficiari: copii cu vârste cuprinse între 0–4 ani
Nr. de locuri: 185

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22