Bucurestiul Cultural, nr. 114 - Un moment fast pentru cultura românească. Salonul Internaţional de Carte de la Torino

Fara Autor | 29.05.2012

Pe aceeași temă

Fondazione per il libro, la musica e la cultura, organizatoarea Salonului Internaţional de Carte de la Torino, a decis ca România şi Spania să beneficieze în acest an, între 10–14 mai 2012, de statutul de ţară invitată. România a obţinut acest statut ca urmare a participărilor consistente la ultimele patru ediţii ale Salonului, când au fost prezentate 80 de traduceri din autori români, dintre care peste 30 publicate cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Standul naţional al României, cu o suprafaţă de 400 metri pătraţi, construit după un concept interactiv, a inclus un punct informativ, o librărie, o zonă cinema-muzică-teatru, o bibliotecă multimedia şi un punct de informare turistică. În parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi cu Academia Civică, pe o latură a standului a fost montată o expoziţie de fotografii dedicată victimelor comunismului. În sala de conferinţe asociată standului a fost prezentată expoziţia Scriitori români la Torino realizată de fotograful Mircea Struţeanu. De la cabina radio din cadrul standului s-au realizat transmisiuni în direct pe posturile de radio Torino International şi Centro 95, care se adresează atât ascultătorilor torinezi, cât şi comunităţii româneşti din regiune.

La această ediţie, standul României – considerat de Rolando Picchioni, preşedintele Fundaţiei organizatoare, unul dintre cele mai reuşite standuri din istoria de 25 de ani a Salonului“ – a avut, conform estimării organizatorilor, 9.000 de vizitatori. Cu 120 de invitaţi (autori, jurnalişti culturali, editori, critici literari, profesori din România şi din Italia), dintre care 23 de scriitori români, şi peste 40 de evenimente în cadrul Salonului şi în Torino (însumând o audienţă de 5.500 de persoane), participarea organizată de ICR a reprezentat, conform oficialilor Salonului, un „record absolut pentru Italia“.

Evenimente artistice şi multimedia s-au adăugat prezenţei literare din cadrul Salonului. Concertul de gală oferit de România la Auditoriumul „Giovanni Agnelli“ din Torino, cu participarea sopranei Anita Hartig şi a tenorului Teodor Ilincăi, a inclus în program Rapsodia I de George Enescu. Festivalul de film românesc care a precedat Salonul a cuprins o selecţie de filme recente, dar şi clasicul film Reconstituirea, regizat de Lucian Pintilie. Teatrul Masca a susţinut două reprezentaţii cu spectacolul Statuile, în Piazza Castello din faţa Palatului Regal, simbol al familiei de Savoia, şi la intrarea principală a Salonului Internaţional de Carte. Faţada Palatului Madama, monument de arhitectură inclus în patrimoniul UNESCO, a fost locul unei proiecţii multimedia cu chipurile scriitorilor români participanţi la Salonul de Carte şi cu programul manifestărilor culturale conexe. O campanie vizuală pentru promovarea culturii române a fost organizată în reţeaua de tramvai şi de metrou.

Ediţia din acest an a înregistrat un număr de 318.000 de vizitatori (în creştere cu 4,1% faţă de ediţia din 2011) şi aproximativ 1.200 de expozanţi: editori italieni şi străini, instituţii ale statului italian, autorităţi regionale din Italia. Impactul prezenţei României la Salon este semnificativ şi pentru comunitatea locală românească, de 60.000 de persoane – cea mai mare comunitate românească din Italia.

Prezenţa României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino a fost organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu colectivul de limba şi literatura italiană din cadrul Universităţii din Bucureşti şi Asociaţia italiană a româniştilor.

Reproducem, în continuare, fragmente din presa italiană.

 

O piesă importantă în mozaicul european

Pentru prima oară, România va fi pre­zen­tă ca ţară invitată – alături de Spa­nia – la cea de a 25-a ediţie al Târgului In­ternaţional de Carte din Torino. Deja de anul trecut prezenţa românească la Lingotto a fost una dintre cele mai vii, mai bine organizate şi mai atente la „sub­stanţa“, şi nu la „forma“ pro­pu­ne­ri­lor. Ca dovadă a vitalităţii excepţionale a culturii române este de remarcat nu­mă­rul record de personalităţi invitate – 120, dintre care 23 de scriitori – şi de cărţi traduse, publicate în Italia în ul­ti­mul an. Mai bine de 22 de volume, nici­u­nul de valoare secundară, care compun un mozaic important pe harta literaturii europene. Un mozaic ce anul acesta va adu­ce, pe rând, în standurile din Torino o serie de nume bine cunoscute acum şi în rândul cititorului italian: Norman Ma­nea, Ana Blandiana, Gabriela Ada­meş­tea­nu, Mircea Cărtărescu, Ileana Mă­lăn­cioiu, Mircea Dinescu, Dumitru Ţepe­neag, Matei Vişniec, Dan Lungu.

În afară de asta, la Târg vor fi pre­zen­tate noutăţile ajunse în librării în aceste ultime luni, de la Este sau nu este Ion de Herta Müller, tradusă de Bruno Mazzoni la editura Transeuropa, la volumul Lu­mea silabă cu silabă al poetei Ana Blan­dia­na, în versiunea lui Mauro Barindi pentru editura Saecula Edizioni, de la Coma de Ruxandra Cesereanu, tradus de Gio­vanni Magliocco pentru editura Aracne, la opere mai noi scrise de Doina Ruşti (Omul roşu, traducere de Roberto Merlo, editura Nikita), Lucian Dan Teo­do­rovici (Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei ţigări marijuana, traducere de Ileana M. Pop, editura Aìsara) şi Ga­brie­la Adameşteanu (Dimineaţa pierdută, tra­ducere de Cristina Francone şi Ro­ber­to Merlo, editura Atmosphere).

Prezentând programul salonului – care, în afară de literatură, include fil­mul, muzica, istoriografia şi, mai ales, pre­vede dezbateri asupra rolului pe care îl joacă editurile şi institutele în pro­mo­va­rea schimburilor culturale – Monica Joiţa, director adjunct al Institutului Ro­mân de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, unul dintre cele mai ac­ti­ve din domeniul său, şi-a amintit că, în­­ce­pând cu ediţia de acum trei ani, par­ti­ci­parea României la Târgul Internaţional de Carte a fost gândită „nu ca o simplă serie de prezentări de cărţi, ci ca o pre­zen­ţă complexă, în măsură să atragă şi mai ales să surprindă prin noutate, ca­li­ta­te, diversitate“. Joiţa spune mai de­par­te că interesul pentru România literară este „un interes în creştere, cu criterii bine definite, chiar dacă extrem de va­ria­te. Un interes care este rezultatul unei si­tua­ţii definite de constanţa tradu­că­to­ri­lor, de exis­tenţa în Italia a unei tradiţii re­mar­ca­bile în romanistică, de prezenţa ro­mâ­neas­că din ce în ce mai consistentă, în spe­cial după anul 2000, la evenimente im­­por­tante, de introducerea rapidă a scrii­­to­rilor români în circuitul editorial şi de mul­te programe de susţinere a tra­du­cerilor“.

Dacă Mircea Cărtărescu, propus în Ita­lia de Voland (Travesti, Orbitor. Aripa stân­gă, De ce iubim femeile), va prezenta ver­siunea integrală a Nostalgiei (prin gri­ja lui Bruno Mazzoni), călătorie ha­lu­ci­nan­tă într-un Bucureşti selenar şi sub­te­ran, Florina Ilis va propune a doua sa car­te tradusă în italiană, Cinci nori pe ce­rul de răsărit (traducere de Mauro Ba­rindi, editura Atmosphere Libri), după in­citantul său roman Cruciada copiilor (Isbn, 2011). În schimb, subversivul Va­si­le Ernu, foarte activ în planul criticii sociale, îşi va prezenta romanul Ultimii eretici ai Imperiului (Hacca, 2012). Un spa­ţiu larg va fi rezervat dezbaterilor de­spre politica culturală, animate de Ro­ber­to Scagno, Bruno Mazzoni, Marco Cugno – căruia cultura română, nu nu­mai în Italia şi nu doar în zona lite­ra­tu­rii comparate, îi datorează mult în ceea ce priveşte „modernizarea“ critică. Din­tre poeţi se remarcă Mircea Dinescu şi Ana Blandiana, a cărei culegere de ver­suri Cândva copacii aveau ochi (Donzelli, 2005) i-a adus aprecierea publicului, pe lân­gă activitatea sa în domeniul drep­tu­ri­lor omului pentru care Blandiana a fost o mare susţinătoare.

Dar autorul cel mai cunoscut pentru ci­titorii noştri rămâne, probabil, Norman Manea. De Manea, născut în Bucovina
în 1936, care trăieşte de mulţi ani „în exil“ la New York, mulţumită editurii Saggitore şi a muncii perseverente a unui filolog atent ca Mario Cugno, pu­bli­cul italian a putut citi, de-a lungul ani­lor, Plicul negru, Întoarcerea huliganului, Fe­ricire obligatorie, Despre clovni: dictatorul şi artistul, Vizuina. La Salon, va fi pre­zen­tat volumul Cuvinte din exil (tradus şi în­­grijit de Agnese Grieco).

MARCO DOTTI

Il Manifesto (10 mai 2012)

 

Contraofensivă românească la Târgul de Carte

România, alături de Spania, este ţara oas­pete la Târgul de Carte 2012, care se des­făşoară între 9 şi 14 mai. Şi, cine ştie, poate că media italiană va profita, în sfârşit, de această ocazie bună ca să re­nunţe la atitudinea sa fundamental ra­sia­lă, restituindu-ne imaginea uneia din­tre naţiunile cele mai fertile din punct de vedere literar din Europa, care este Ro­mânia de azi. Ea are o nouă generaţie de scriitori, cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, care ştie să îmbine tradiţia li­terară de mare clasă a lui Cioran, Ce­lan şi Ionescu cu inovaţia, care ştie să îm­­­bine fantezia naraţiunilor epice şi vi­zio­nare cu imperativul politic de a re­flec­ta asupra rănilor lăsate de regimul Ceau­şescu. În ultimii ani, în librăriile italiene se remarcă unele dintre cele mai bune ope­re ale aşa-zisului nou val românesc, de la romanul imaginar Cruciada copiilor (Isbn) de Florina Ilis, la causticul şi su­pra­realistul Degete mici (Fazi) de Filip Flo­rian, până la grotescul Raiul găinilor (Manni) al lui Dan Lungu.

Un spaţiu larg va fi dedicat şi poeziei la Lingotto, prin intermediul Anei Blandiana şi al unui exponent al noului val românesc precum Mir­cea Cărtărescu, căruia editura Voland i-a publicat deja povestirile din volumul Nostalgia.

Un mare intelectual laic şi umanist ca Nor­man Manea (născut în 1936 în nor­dul României) începuse să reflecteze asu­pra necesităţii exilului şi a falimentului in­telectualilor sub dictatură încă din anii ‘60 şi a scris despre asta în romane devenite clasice, precum Clovn: dictatorul şi artistul (Feltrinelli, 1994). Din 1986, Nor­man Manea trăieşte la New York şi pre­dă cultura europeană la Bard College, dar chiar şi azi se simte străin, outsider, în societatea americană. Povesteşte de­spre asta în cartea sa de interviu Con­vor­biri în exil, care va fi lansată pe 10 mai în Italia, la editura Il Saggitore, şi pe care autorul o va prezenta la Torino pe 11 şi 12 mai, împreună cu eseul Al di lá della montagna, dedicat poetului evreu de ori­gine română Paul Celan şi lui Ben­ja­min Fondane, scriitor şi gânditor evreu de origine română, deportat şi ucis la Auschwitz.

SIMONA MAGGIORELLI

Left Avvenimenti (5 mai 2012)

 

Târgul de Carte, ţări oaspete: Spania şi România

Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări, Târgul nu va mai include una, ci două ţări invitate: este vorba despre România şi Spania. Două ţări aflate la extremele geo­grafice ale limbii şi culturii latine, vor fi împreună prezente la Târgul Lin­gotto în calitate de oaspete de onoare, la egalitate, fiecare cu un stand într-ade­văr mare, cu autori, editori, întâlniri.

Ambele vor oferi – conform tradiţiei – diorama propriei creativităţi şi vivacităţi culturale şi un spectru larg al propriei ci­vi­lizaţii, care se extinde de la memorie la cultura materială, de la viaţa coti­dia­nă la peisajul uman. Implicând chiar şi respectivele comunităţi lingvistice, pre­zente pe scară largă în spaţiul ora­şu­lui Torino şi la nivel naţional.

Cu 260.000 de locuitori din Piemonte, Valle d’Aosta şi Liguria şi aproape 80.000 numai în oraşul Torino, co­mu­ni­ta­tea originară din România este cea mai relevantă comunitate străină în spa­ţiul Târgului. Cultura română, mai pu­ţin cunoscută în Italia decât ar merita, a dat în secolul XX mari personalităţi: pe istoricul religiilor Mircea Eliade, pe dra­maturgul Eugen Ionesco şi, deasupra tu­turor, pe filosoful Emil Cioran.

România, prezentă la Lingotto din anul 2009, aduce la Târg un stand cu im­pact şi propuneri puternice şi a orga­ni­zat un program bogat care, pe lângă în­­tâl­nirile de la Târgul Lingotto, prevede eve­nimente în oraş, concerte, spectacole de teatru şi un ciclu cinematografic la Mu­zeul Naţional al Cinematografiei. Din rân­dul oaspeţilor, se remarcă Norman Manea, prozator şi eseist, laureat al Pre­miului internaţional Nonino în 2002, di­si­dent al regimului Ceauşescu, care şi-a găsit refugiul la New York, oraşul exi­la­ţilor prin excelenţă. Alături de el se află Mircea Cărtărescu, poet şi prozator, care s-a format în Occident, exponent de mar­­că al generaţiei postmoderniste; şi un grup mare de prozatori, eseişti şi poeţi care se traduc în prezent în ţara noas­tră, printre care Dan Lungu, Ana Blan­diana, Doina Ruşti, Răzvan Po­pes­cu, Matei Vişniec.

Târgul Internaţional de Carte dedică ţării oaspete – anul acesta România – o dez­batere privind noile perspective şi po­si­bilităţi de dezvoltare a schimburilor eco­nomice. Tema centrală a dezbaterii, mo­derată de Pier Paolo Luciano de la Repubblica, se ocupă de dezvoltatorul de afaceri şi de managerul internaţional pen­tru firmele piemonteze interesate să în­cheie acorduri comerciale şi să in­ves­teas­că în România. Programul prevede un moment în care sectorul editorial ita­lian şi cel românesc să îşi compare ex­pe­rien­ţele şi un spaţiu de aprofundare dedicat mărturiilor firmelor care au deja o experienţă în România.

Torino Oggi

 

Traducere de Adriana Tudor

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22