Bucurestiul Cultural, nr. 129 - Proiecte de succes

Proiectul Parcul de utilitate publică Ion Creangă, al Primăriei Sectorului 2,  selectat în primele 100 de proiecte regionale de bună practică, la nivelul Uniunii Europene

Prezent la Bruxelles, primarul Neculai On­­­ţanu a prezentat luni, 14 octombrie a.c., la reuniunea organizată în cadrul eve­nimentului Open Days – Săptămâna re­giunilor şi oraşelor europene, cele zece pro­iecte ale Primăriei Sectorului 2 din Bu­cureşti în valoare de 39.737.645 de euro care au fost finanţate din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, dintre care proiectul Parcul de utilitate publică Ion Creangă a fost selectat în primele 100 de proiecte regionale ca exemplu de bună practică la nivelul european.

Proiectele Primăriei Sectorului 2 finanţate prin programul operaţional regional

I. Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dez­vol­tă­rii durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

Domeniul major de intervenţie – Pla­nuri integrate de dezvoltare urbană

Sub-domeniul: Centre urbane: 7 pro­iec­te în valoare totală de 12.354.651 de euro

II. Axa Prioritară 3 – Îmbunătăţirea in­fra­structurii sociale

Domeniul major de intervenţie – Rea­bi­li­­tarea, modernizarea, dezvoltarea şi echi­­parea infrastructurii preuniversitare, uni­­versitare şi a infrastructurii pentru for­­mare profesională continuă: 2 proiecte în valoare totală de 13.033.424 de euro

III. Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea du­ra­bilă şi promovarea turismului

Domeniul major de intervenţie – Crea­rea, dezvoltarea, modernizarea in­fra­struc­turii de turism pentru valorificarea re­surselor naturale şi creşterea calităţii ser­viciilor turistice: 1 proiect în valoare to­tală de 14.349.572 de euro

Total: 10 proiecte cu valoarea de 39.737.645 de euro

Dintre cele zece proiecte finanţate, pro­iec­tul Crearea Parcului de utilitate pu­bli­că Ion Creangă din Sectorul 2, im­ple­men­tat cu finanţare europeană – Regio –, a fost selecţionat ca un exemplu de bună practică la nivel european.

În cadrul proiectului de înfiinţare a Parcului Ion Creangă, din cartierul cu ace­laşi nume, un teren viran în su­pra­fa­ţă de 1,96 ha şi plin de gunoaie a fost tran­sformat într-un superb parc modern.

Valoarea totală a proiectului a fost de 2.156.680 de euro.

În cursul reuniunii, reprezentanţii in­sti­tuţiilor responsabile pentru alocarea fon­durilor europene au remarcat pro­fe­sio­nalismul demonstrat de Primăria Sec­to­rului 2 din Bucureşti, care a reuşit să fie printre cele mai performante in­sti­tu­ţii în accesarea şi obţinerea de fonduri de la Uniunea Europeană, având selec­ţio­­nate cele mai multe proiecte struc­tu­ra­le.

Participanţii la reuniune, re­pre­zen­tanţi ai României în Parlamentul Euro­pean şi în structurile Uniunii Europene, au prezentat modalităţile de abordare a pe­rioadei de programare 2014 – 2020 pentru accesarea fondurilor europene.

Specialiştii Uniunii Europene au re­le­vat necesitatea ca România să fie pre­gă­ti­tă să propună cât mai multe proiecte care să se încadreze în Strategia de fi­nan­ţare pentru perioada 2014 – 2020.

Din acest punct de vedere, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov va bene­fi­cia de alocări mai mici, având în ve­de­re că Regiunea a intrat în rândul acelor zone europene care au un PIB mai mare cu 10% decât media europeană.

Este de remarcat faptul că România a transmis vineri, 11 octombrie a.c., la Uniunea Europeană propunerile pentru Acordul Cadru de Finanţare, care va in­tra în negocieri şi va fi semnat în luna no­iembrie a.c.

Din acest punct de vedere, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov este eli­gi­bi­lă în special pentru câteva categorii de proiecte tematice care privesc în primul rând eficienţa energetică; cercetare, dez­vol­tare, inovare; incluziune socială pen­tru persoanele aflate în risc social ş.a.

Din acest punct de vedere, primarul Sec­torului 2 a şi făcut demersurile ne­ce­sa­re încă din lunile iulie şi august a.c. pen­tru instruirea personalului cu noua Stra­tegie de finanţare pentru perioada 2014 – 2020, prin care toţi consilierii lo­cali, dar şi directorii primăriei s-au fa­mi­lia­rizat atât cu constrângerile bugetare vii­toare, cât şi cu categorii de posibile pro­iecte care s-ar putea încadra în noul de­sign al noului program de fonduri eu­ro­pene.

Parcul Plumbuita, salvat de la retrocedare de Primăria Sectorului 2

Primăria Sectorului 2 a câştigat în in­stan­ţă, după o luptă de şase ani, pro­ce­sul prin care samsarii imobiliari inte­re­saţi să distrugă Parcul Plumbuita au în­cer­cat re­trocedarea unei părţi considera­bi­le din acest parc din sectorul 2.

Astfel, vineri, 8 noiembrie, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, a fost respinsă ce­­rerea de retrocedare a terenului din Parcul Plumbuita, care reprezintă unul dintre cele mai importante parcuri din această zonă cu o mare concentrare de­mo­­gra­fică.

Reamintim faptul că, începând cu anul 1999, a fost promovată pe rolul in­stan­ţe­lor de judecată acţiunea formulată de Băr­­bu­lescu Constantin şi continuată de suc­­cesorii acestuia, vizând restituirea unei suprafeţe de 6 ha de teren, situată în incinta Parcului Plumbuita, în con­tra­dictoriu cu Consiliul General al Mu­ni­ci­piu­lui Bucureşti. Ulterior, au fost in­tro­du­se în cauză şi alte instituţii, res­pec­tiv Ad­ministraţia Domeniului Public Sector 2 şi statul român prin Ministerul Fi­nan­ţe­lor, iar acţiunea a fost restrânsă la su­pra­faţa de 37.282,16 mp.

La nivelul anului 2007, prin Decizia ci­vi­lă nr. 339 din 15 mai 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 39.012/2/2005 s-a dispus restituirea în natură către moştenitorii lui Băr­bu­les­cu Constantin a unei suprafeţe de te­ren de 3,728 ha, situată în Parcul Plum­buita.

În dosarul ce s-a aflat pe rolul in­stan­ţe­lor de judecată, Primăria Sectorului 2 nu a fost niciodată citată ca parte. Am aflat de acest dosar şi de amplasamentul res­tituit, după decizia instanţei, când be­ne­ficiarii hotărârii judecătoreşti au co­mu­nicat Primăriei Sectorului 2 soluţia prin corespondenţă, întrucât au sesizat că pe terenul în discuţie se executau lu­crări de reabilitare a parcului.

Analizând actele transmise, inclusiv ex­pertiza de identificare efectuată în do­sar, precum şi documentele existente în evi­denţa Serviciului Cadastru Fond Fun­ciar al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, am constatat că terenul restituit a fost (par­ţial) greşit identificat, o parte din te­re­nul restituit aparţinând altor per­soa­ne. De asemenea, au fost identificate o serie de documente ce atestau că în­trea­ga suprafaţă de teren a făcut obiectul unei exproprieri pentru cauză de uti­li­ta­te publică încă din anul 1943.

În acest context, primarul Neculai On­ţa­nu a formulat cerere de intervenţie în in­teresul Consiliului General al Muni­ci­piu­lui Bucureşti şi Administraţiei Dome­niu­lui Public, dosarul având ca obiect re­cursul promovat împotriva deciziei de resti­tuire a terenului din parc, care s-a aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­tiţie. Au fost comunicate, totodată, şi ac­tele ce demonstrează amplasamentul gre­şit al terenului restituit de către in­stan­ţa de apel, precum şi documente ce ates­tau existenţa titlului legal al sta­tu­lui asupra terenului restituit.

Astfel, la dosar, Primăria Sectorului 2 a identificat şi depus copie de pe Moni­to­rul Oficial în care a fost publicată Legea 708 /27 octombrie 1943, privind de­cla­ra­rea de utilitate publică a terenului în dis­cuţie. În Anexă era inserată men­ţiu­nea că terenul din jurul Mănăstirii Plum­bui­ta (perimetru ce include pro­prietatea re­cla­manţilor) „se va transforma într-un parc natural, plătindu-se şi costul expro­prie­rilor“. În aplicarea legii, la nivelul Mu­nicipiului Bucureşti s-au derulat ac­ţiu­nile pentru expropriere, autorul recla­man­ţilor fiind înscris în Tabloul întoc­mit, cuprinzând proprietăţile ce urmează a se expropria din regiunea Plumbuita Tei. La poziţia 3, nr. topografic 810, este înscrisă parcela de teren de 60.838 mp, pro­prietatea ing. Bărbulescu C, fiind sta­bi­lit chiar şi cuantumul despăgubirilor. A fost anexat acest tabel, ştampilat la ni­ve­lul compartimentului de specialitate ce funcţiona la acea vreme.

Astfel, proprietarii ar fi fost dublu des­pă­gubiţi, o dată prin Legea 708/27 oc­tom­brie 1943 şi a doua oară acum, când au cerut în anul 1999 retrocedarea te­re­nu­lui.

Din compararea actelor de proprietate şi analiza planurilor vechi de delimitare a amplasamentelor, Primăria Sectorului 2 a constatat că amplasamentul real al pro­prietăţii reclamanţilor – moştenitorii lui C. Bărbulescu – se află, parţial, sub apele Lacului Plumbuita şi zona de pro­tec­ţie a lacului şi, parţial, în zona afec­ta­tă de investiţii pentru cauză de uti­li­ta­te publică – Parcul Plumbuita.

Vineri, 8 noiembrie, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, a fost respinsă ce­re­rea de retrocedare a terenului din Par­cul Plumbuita, în care s-a urmărit dis­tru­gerea spaţiului verde.

Primăria Sectorului 2 pune astfel ca­păt unui proces în care s-a urmărit dis­tru­gerea spaţiului verde din zona Plum­bui­ta, parc gândit încă de acum 70 de ani, din perioada celui de-al doilea răz­boi mondial, ca zonă verde de utilitate pu­blică pentru bucureşteni.