Pe aceeași temă
MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul BNR
Domnule preşedinte al României,
Excelenţele Voastre,
Distinsă audienţă,
Dragi oaspeţi şi prieteni ai Băncii Naţionale,
Vă rog să-mi îngăduiţi să salut prezenţa, sub cupola Ateneului Român, a oaspetelui de onoare la acest act final al reuniunii noastre aniversare, domnul Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene. Îi salut, de asemenea, pe domnul preşedinte Ion Iliescu şi pe primul ministru al României, domnul Emil Boc. Vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei noastre.
Vă mulţumesc dumneavoastră, domnilor guvernatori, reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai instituţiilor financiare internaţionale, tuturor invitaţilor din ţară şi din întreaga lume, pentru că aţi acceptat să ne fiţi oaspeţi. Suntem foarte bucuroşi să ne fiţi alături în această seară.
Sărbătorim cea de-a 130-a aniversare de la întemeierea Băncii Naţionale a României, a 16-a bancă centrală din lume în ordinea cronologică cea mai acceptată. Ziua de naştere este 29 aprilie 1880 – data la care legea de înfiinţare a apărut în Monitorul Oficial. Intrarea în funcţiune a Băncii a impus un proces mai îndelungat, care s-a desfăşurat de-a lungul întregului an 1880. Pe 5 septembrie 1880 – exact acum 130 de ani, deci – a avut loc prima şedinţă a Consiliului Băncii. Acest fapt ne-a încurajat să organizăm o suită de manifestări ştiinţifice şi culturale, care se desfăşoară pe tot parcursul acestui an: conferinţe pe teme monetare, seminarii de istorie bancară, expoziţii, emisiuni filatelice şi numismatice, precum şi evenimente culturale ce au avut loc sub egida Zilele culturale ale BNR, un nou proiect inspirat din colaborarea excelentă cu Banca Centrală Europeană din anul 2009.
Banca Naţională a României, în acest moment al istoriei sale, când celebrăm 130 de ani de la înfiinţare, are statura de bancă centrală a unui stat al Uniunii Europene. Este o instituţie membră a Sistemului European al Băncilor Centrale, aflată în prezent într-un efort susţinut de pregătire pentru adoptarea monedei unice în perspectiva următorilor ani. Dacă ar fi să caut câteva cuvinte-cheie, pentru a defini prin ce se caracterizează Banca Naţională a României, de fapt ce a însemnat de-a lungul timpului, dar şi ce înseamnă astăzi, acestea sunt cu certitudine: o instituţie solidă, stabilă, credibilă, reformatoare şi dinamică.
După 130 de ani, ne apare relevant adevărul că Banca Naţională a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri, după cum însăşi istoria României a trecut prin momente de calm şi de construcţie sau prin împrejurări dramatice. Un numitor comun: întotdeauna Banca Naţională i-a fost de ajutor ţării să-şi depăşească momentele grele. Instituţia pe care o aniversăm astăzi a dus o mare parte din greul primului război mondial, căruia i-a finanţat cheltuielile. Iar apoi, în anii interbelici, a avut un rol de prim ordin în refacerea economică a României.
Cât priveşte prezentul, e greu să ne autocaracterizăm. O pot face mai bine autorităţile statului, opinia publică. În numai 20 de ani, societatea românească a trecut prin schimbări majore. Generaţiile viitoare vor judeca ce am făcut bine şi ce nu am făcut bine. În toţi aceşti ani, însă, cu deosebire de la începutul procesului de reintegrare şi reconectare cu Uniunea Europeană, pot să vă asigur că Banca Naţională a României şi-a utilizat expertiza instituţională şi a valorificat adecvat experienţa dobândită în drumul parcurs de la înfiinţarea instituţiei.
Doresc să menţionez că Banca Naţională nu ar fi reuşit să ducă la bun sfârşit atribuţii dintre cele mai complexe fără aportul major al salariaţilor, de fapt al resursei umane pe care singură şi-a creat-o: angajaţi, experţi, manageri. Iată motivul pentru care le mulţumesc călduros atât actualilor, cât şi foştilor membri ai acestei echipe performante, pentru calitatea şi probitatea profesională, pentru contribuţia la dezvoltarea şi consolidarea prestigiului acestei instituţii, în folosul României.
În acest moment aniversar, este datoria mea să precizez că reforma profundă şi benefică prin care a trecut instituţia noastră în ultimii 20 de ani, reconectarea la Sistemul Băncilor Centrale Europene nu ar fi fost posibile fără sprijinul primit, sub diverse forme, din partea altor bănci centrale şi al instituţiilor financiare internaţionale. Pe măsură ce s-a transformat şi consolidat, Banca Naţională a României a devenit ea însăşi o instituţie de prim rang, capabilă să răspundă exigenţelor europene şi să asigure asistenţă şi altor bănci centrale.
Privind spre viitor şi prin prisma celor 130 de ani de activitate, subliniez că Banca Naţională a României rămâne ferm angajată în îndeplinirea mandatului său de gardian al stabilităţii preţurilor şi al stabilităţii financiare în România. Eforturile noastre se vor concentra asupra angajării, împreună cu Guvernul României, pentru promovarea unor politici sănătoase şi orientate spre stabilitate, astfel încât să putem depăşi dificultăţile prin care trecem în prezent.
Un rol esenţial pentru dezvoltarea durabilă a României îl are atragerea fondurilor europene, deoarece economisirea în România va rămâne insuficientă o perioadă relativ îndelungată de timp. Banca Naţională va depune toate eforturile şi va folosi întreaga sa expertiză pentru a accelera acest proces. În acest context, doresc să vă spun că Banca Naţională a României va întări relaţiile sale istorice cu Academia Română, pentru realizarea unor ample lucrări, concepute ca un „referenţial“ care să inspire strategii sau programe şi să îngemăneze viziunile şi idealurile generaţiilor succesiv coexistente ale României contemporane.
De altfel, una dintre concluziile pe care o evidenţiază istoria învolburată de 130 de ani a Băncii Naţionale a României, ca şi istoria universală, este aceea că, ori de câte ori dezbaterea publică coboară din câmpul înfruntării libere, între ipoteze ştiinţifice corect fundamentate, în ringul argumentelor gălăgioase sau de autoritate, indiferent de rezultatul imediat, în ultimă instanţă, se produc victime la toate nivelurile societăţii.
Actuala criză economică şi financiară internaţională ne-a avertizat, o dată în plus, că nu există un înlocuitor valid al politicilor economice coerente. Corectarea erorilor de politică economică este, peste tot în lume, dureroasă, de multe ori greu de înţeles de către public şi inerent târzie. Dezvoltarea durabilă, sustenabilă a României depinde de coerenţa politicilor economice, iar strategia de adoptare a euro, în anii următori, poate fi catalizatorul care să asigure această coerenţă.
Doamnelor şi domnilor,
În 1881, anul în care Banca Naţională şi-a început efectiv activitatea, s-a născut un geniu al muzicii – George Enescu. Un mare compozitor şi un violonist cu o strălucită carieră internaţională. Vom asculta, în această seară, minunata lui muzică. Banca Naţională vă oferă un concert aniversar ai căror protagonişti sunt artişti de excepţie din cadrul Orchestrei Filarmonice „George Enescu“, sub bagheta bine cunoscutului dirijor Horia Andreescu. Alături de ei, ne va încânta cu talentul lui, cu virtuozitatea lui tânărul pianist Andrei Licareţ. Cu toţii ne vor delecta, în această splendidă sală a Ateneului Român, cu un program variat, cuprinzând piese consacrate din repertoriul naţional şi internaţional, alese din „flancul estic“ al Uniunii Europene: Enescu, Smetana, Chopin, Béla Bartók, Grigoraş Dinicu.
Vă mulţumesc încă o dată şi doresc să îl invit pe scenă pe domnul Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, un prieten apropiat al Băncii Naţionale a României.
JEAN-CLAUDE TRICHET, preşedintele Băncii Centrale Europene
Dragă domnule preşedinte.
Dragă domnule prim-ministru,
Excelenţele Voastre,
Dragă domnule guvernator Isărescu,
Doamnelor şi domnilor,
Este o mare onoare şi plăcere pentru mine să mă aflu aici, în această seară, pentru a mă adresa dumneavoastră, cu ocazia celei de-a 130-a aniversări a Băncii Naţionale a României. Aş dori să încep prin a mulţumi colegului meu, guvernatorul Isărescu, pentru invitaţia la acest eveniment. Aceasta nu este prima mea vizită la Banca Naţională a României şi vă mărturisesc că este întotdeauna o reală plăcere să mă aflu aici, datorită primirii călduroase din partea BNR.
Banca Naţională a României are un motiv întemeiat pentru a sărbători, cu mândrie, această zi istorică: realizările ultimilor 130 de ani sunt multiple. Banca Naţională a României, la fel ca majoritatea celorlalte bănci centrale cu o istorie îndelungată, nu a luat fiinţă sub forma instituţiei pe care o cunoaştem astăzi. Ea a evoluat în timp. Încă de la înfiinţarea sa, în aprilie 1880, a acumulat, pe parcurs, funcţii şi îndatoriri noi. De asemenea, de-a lungul vremii, a stabilit relaţii strânse cu sistemul financiar-bancar, atât în ţară, cât şi pe plan internaţional. Există motive solide pentru care Banca Naţională a României a devenit una dintre cele mai respectate instituţii publice din această ţară.
Pe parcursul ultimilor 130 de ani, Banca Naţională a României, ca şi însăşi naţiunea română, s-a confruntat cu o serie de provocări majore, printre care şi evenimentele istorice de la 1989 şi tranziţia economică ce a urmat.
Cooperarea dintre Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a României a început cu mult înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. În octombrie 2004, de exemplu, am vizitat Banca Centrală pentru a mă întâlni cu guvernatorul Isărescu şi cu board-ul executiv. Scopul acestei vizite a fost să pregătim terenul pentru viitoarea cooperare dintre Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) şi Banca Naţională a României, înainte ca România să devină membru al UE. De-atunci, integrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale a avut un parcurs lin, iar munca depusă de conducerea Băncii Centrale, în cadrul comisiilor SEBC, a fost foarte apreciată datorită dedicării şi a înaltelor standarde de care a dat dovadă. Permiteţi-mi să profit de această ocazie pentru a afirma cât de importantă este independenţa Băncii Centrale, care reprezintă una dintre cerinţele legislaţiei Uniunii Europene.
Nu există îndoială că, în ultimii ani, economia românească a înregistrat un progres semnificativ. Cu toate acestea, după cum ştim cu toţii, situaţia economică a fost şi este încă extrem de problematică. Economia românească, ca multe altele, a fost lovită puternic de criza financiară globală. Relansarea sa este susţinută printr-un acord financiar al Uniunii Europene şi FMI. Într-adevăr, este nevoie de un proces de reglementare fiscală, financiară şi structurală. Sunt convins că acesta va contribui la a pune bazele unui proces sustenabil de aliniere a economiei româneşti la standardele europene. Banca Centrală Europeană este foarte implicată în monitorizarea programului de reglementare, demonstrându-şi interesul profund pentru România şi pentru dezvoltarea economiei acesteia.
Am să profit de această ocazie ca să felicit Banca Naţională a României pentru politica sa monetară, în astfel de momente dificile, şi pentru contribuţia sa la stabilitatea financiară a ţării, datorată politicilor sale de supraveghere solide. Aş vrea, de asemenea, să încurajez guvernul român în implementarea deciziilor îndrăzneţe, care au fost şi sunt necesare, în domeniul politicilor economice şi financiare.
Dar acesta nu este deloc momentul pentru automulţumire. Rămâne vital, atât în cazul României, cât şi al altor economii, să continue procesul de reformă, în mod activ, şi să creeze condiţiile pentru o dezvoltare sustenabilă, la nivel macroeconomic, inclusiv al unor politici fiscale solide, atât de esenţiale, pe termen mediu. Nu există înlocuitor pentru politicile economice solide, orientate către stabilitate. De aceea, aş vrea să încurajez autorităţile române să rămână ambiţioase în continuarea politicilor economice solide, care pot determina o creştere economică sustenabilă, pe termen mediu şi lung. Aceasta se aplică, în mod special, politicii fiscale şi implementării, la timp, a reformelor structurale consistente, care vin în sprijinul procesului de aliniere economică. Toţi actorii din domeniul politicilor economice, fără excepţie, trebuie să se angajeze în îndeplinirea acestui ţel.
Noi, cei de la Banca Centrală Europeană, suntem gata să păstrăm şi să consolidăm dialogul cu Banca Naţională a României, un dialog care s-a dovedit extrem de profitabil şi în trecut. Sunt încrezător că relaţia noastră excelentă de colaborare va continua să fie în folosul ambelor instituţii.
La mulţi ani, Băncii Naţionale a României!
Traducere de Cristina Spătărelu
TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României
Bună seara. Sunt onorat să salut prezenţa, în sala Ateneului, a domnului preşedinte Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene. Permiteţi-mi, în acelaşi timp, să salut oaspeţii de peste hotare ai Băncii Naţionale, precum şi invitaţii din ţară. Este un moment aniversar, un moment care marchează 130 de ani de la prima şedinţă a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Un eveniment care, de fapt, marchează începerea funcţionării, acum exact 130 de ani, pe 5 septembrie 1880, a Băncii Naţionale – o Bancă Naţională care a început să funcţioneze în urma unui efort îndelungat. Primele încercări de formare a Băncii Naţionale au apărut imediat după Unirea Principatelor. Au fost consolidate aceste încercări după dobândirea independenţei, în 1877, şi eforturile s-au materializat pe 5 septembrie 1880. Un parcurs excepţional de 130 de ani, pe care îl găsim reflectat în istoria României. Este una dintre instituţiile statului român care nu pot fi separate de istoria ţării.
Aşa cum menţiona şi domnul guvernator, fie că vorbim de primul război mondial, de al doilea război mondial, fie că vorbim de perioada de dinainte de revoluţie sau de după revoluţie, Banca Naţională a fost unul dintre catalizatorii vieţii economice şi sociale a României. Aş face referire la ultimii 20 de ani; 20 de ani în care România şi-a transformat economia şi societatea, într-un efort excepţional al naţiunii, dar un efort în interiorul căruia Banca Naţională a fost unul dintre vectorii de referinţă. Banca Naţională a fost un catalizator al proceselor de transformare a economiei româneşti, de trecere la economia de piaţă şi, în acelaşi timp, este un „stâlp“ al stabilităţii preţurilor şi al stabilităţii monetare a ţării. Aş menţiona că, aşa cum ţara şi societatea au trecut prin dificultăţi în aceşti 20 de ani, şi Banca Naţională a fost unul dintre amortizoarele acestor dificultăţi, fie că au fost dificultăţi generate de situaţia economică, de situaţia socială şi, de multe ori, de situaţia politică a ţării. Nu întotdeauna politicul a reuşit să fie responsabil şi de prea multe ori politicul a împins în spatele Băncii Naţionale responsabilitatea menţinerii stabilităţii macroeconomice a ţării. Şi acum, ca şi în numeroase alte dăţi în ultimii 20 de ani, Banca Naţională a fost chemată să substituie lipsa de coerenţă a deciziilor politice. Suntem într-un efort consistent de ajustare economică, de restabilire a echilibrelor macroeconomice, iar avangarda acestui efort este Banca Naţională a României.
Aş vrea să închei mulţumind Băncii Naţionale pentru excepţionala prestaţie din ultimii 20 de ani. Şi întăresc ceea ce preşedintele Trichet spunea mai înainte: în momentul de faţă Banca Naţională a României este cea mai prestigioasă instituţie a statului român. Vreau să mulţumesc guvernatorului Băncii Naţionale, Consiliului de Administraţie, salariaţilor Băncii Naţionale, pentru efortul lor extraordinar. Menţionez că, acum câtva timp, în perspectiva evenimentului de astăzi, am decorat cu cele mai înalte distincţii ale statului român conducerea Băncii Naţionale.
Acum, dacă îmi este permisă o glumă, de câte ori merg la Consiliul European, prima mea grijă este să-l întreb pe domnul preşedinte Trichet cum se vede România de la Banca Centrală Europeană. Abia acum dezleg taina de ce îmi dă tot timpul acelaşi răspuns ca şi Mugur Isărescu: sunt prieteni!
Permiteţi-mi să închei, mulţumindu-vă tuturor pentru prezenţa la marcarea acestui eveniment şi să vă asigur că mă simt onorat să particip la ceremonia de azi şi la ceremoniile de celebrare a 130 de ani de existenţă a Băncii Naţionale.
Nu ştiu dacă a uitat cumva d-l Mugur Isărescu, dar vreau să-i aduc aminte un lucru: nici el nu e prea departe de o sărbătoare, cred că sărbătoarea lui a fost pe 4 septembrie, pentru că acum 20 de ani, pe 4 septembrie, Petre Roman îl numea guvernator al Băncii Naţionale. La mulţi ani în funcţie, domnule guvernator!
