Pe aceeași temă
eveniment dintr-o serie inițiată de Mihail Sadoveanu și reluată sub direcțiunea lui Ion Caramitru în 2006, în care au conferențiat personalități ca Ana Blandiana, Andrei Șerban, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleşu, Herta Müller, Emil Hurezeanu, Nicolae Manolescu ș.a. Prezentarea se axează pe explicarea fenomenului de difuzare a știrilor false, pe identificarea „agenților“ manipulării prin televiziune, exemplificate cu studii de caz recente. Sondajele arată că publicul din România se informează în proporție de peste 80% de la televizor, așadar, acesta este mediul prin care poate fi contaminat. Numeroasele canale „de știri“ apărute la noi sunt adesea canale de intoxicare, dezinformare, manipulare, iar domeniile predilecte ale distorsiunilor sunt politica, evenimentele mondene, afacerile și știrile interne. „Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false – 9 din 10 susținând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele“, se arată într-un studiu iSense Solutions.
Brîndușa Armanca este jurnalistă, profesor universitar, redactor al rubricii Media culpa a revistei 22. A condus TVR Timișoara și ICR Budapesta mai mulți ani. Membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații de media, este autoarea mai multor volume de jurnalism, ca Televiziunea regională în România, Media culpa, Învaţă să învingi, Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii (tradusă şi în maghiară), Dalnic. Istorii nespuse din satul lui Doja (versiuni în română, engleză, maghiară), cărţi de comunicare, cum este Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt, sau de istorie literară și literatură, ca Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă, Abolirea timpului buimac, Final la Cartea rataților. Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române, precum și cu Distincția Ministerului Culturii din Ungaria pentru diplomație culturală.
