Pe aceeași temă
Titlurile care compun acest trio de & despre relații internaționale au un cuvânt comun: „geografie”. Ghidajul pe care îl asigură aceste trei cărți e foarte rafinat și foarte prețios.
I
Mai întâi, așa cum foarte inspirat formula publicistul de la Newsweek, aceasta este „o carte care ne arată că geografia nu conturează doar istoria, ci și destinul”; afirmația aceasta este egal valabilă și pentru celelalte două volume despre care va fi vorba în această pagină. Această carte, adică „Prizonierii geografiei”, poate cea mai cunoscută dintre lucrările lui Tim Marshall, un autor, de altfel, specializat, am spune, în publicarea unor cărți „condamnate” să aibă mare succes. „Prizonierii geografiei” reprezintă, pe de altă parte, începutul unei ample demonstrații despre cât de importante sunt, în sine, hărțile (bine conturate) și ce bogăție de sens ascund sau, după caz / după priceperea celui care le citește, relevă aceasta. „Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să știi despre politica globală” e subtitlul ales de autor, cu siguranță și din rațiuni de marketing; însă, chiar dacă nu spun „tot ce trebuie să știi”, aceste 10 hărți spun foarte multe. Zece hărți, adică decupaje de gen despre: Rusia; China; SUA; Europa de Vest; Africa; Orientul Mijlociu; India și Pakistan; Coreea și Japonia; America Latină; Arctica.
Cu umor British style la purtător, deci cu ironie fină „la picior”, Marshall descrie și citește în maniere fabuloase ce ne spune geografia unui teritoriu sau a altuia. Numai un exemplu, spre degustare, am zice: „Vl. Putin spune că e un tip credincios, un mare susținător al Bisericii Ortodoxe din Rusia. Dacă este adevărat, probabil că în fiecare seară, înainte de culcare, își spune rugăciunea și îl întreabă pe Dumnezeu: «De ce n-ai pus niște munți în Ucraina?»”. Și adaugă tot T. Marshall, cu sarcasm: „Dacă Dumnezeu ar fi înălțat munți în Ucraina, Câmpia Europei de Nord, atât de întinsă, nu ar fi fost un teritoriu extrem de tentant pentru atacuri repetate asupra Rusiei. Așa însă Putin nu are de ales: trebuie cel puțin să încerce să controleze câmpiile de la nord. E cazul tuturor națiunilor, mari sau mici. Relieful este o închisoare pentru conducătorii lor, oferindu-le mai puține opțiuni și mai puțin spațiu de manevră decât v-ați putea închipui”. Acesta este tonul întregii cărți: și prietenos, și savant. Să nu ne lăsăm influențați, spune Marshall, de filosofiile privitoare la noile tehnologii – în realitate, pământul nu e chiar așa de plat, în realitate satul global e mult mai complex & mai complicat. E un adevăr elementar, ne spune autorul: „Geopolitica afectează orice țară, fie că aceasta se află în război, fie că e în stare de pace”. Prizonieratul geografiei e unul din care, de regulă, nu se poate evada.
II
Iată ce anume provoacă o fertilă schimbare de direcție pentru volumul care continuă (inclusiv ca impact editorial de piață) „Prizonierii geografiei” – și anume, „Puterea geografiei”: „Bestsellerul internațional al lui Tim Marshall, Prizonierii geografiei, ne-a arătat cum opțiunile fiecărei națiuni sunt limitate de munți, râuri, mări și beton. De atunci, geografia nu s-a schimbat. Lumea însă, da”. „Prizonierii...” a fost publicată, în premieră, în 2015. Cartea care forează același orizont tematic – „Puterea geografiei” – apare în 2021; an în care încă nu începuse războiul declanșat de invadarea Ucrainei de către Rusia și, simultan, an în care pandemia declanșată de COVID-19 făcea, în rafale, numeroase victime în întreaga lume. Ed Husain, autor al volumului The House of Islam, spune despre noua carte a lui Marshall că e „un studiu necesar și accesibil despre faptele și forțele care vor contura viitorul nostru pe pământ și nu numai”. În Financial Times se scrie, cu trimitere la o formulă... interesantă („vremuri interesante”), despre aceeași carte așa: „Un memento util privind importanța consultării unui atlas înainte de a bâjbâi prin afacerile mondiale, mai ales în aceste vremuri de acutizare a tensiunilor geopolitice… extrem de interesant”.
Zece sunt, din nou (ca număr ales pentru a construi demonstrația, dar nu aceleași), regiunile (sau pachetele tematice) pe care le survolează aici Marshall: Australia, Iran, Arabia Saudită, Marea Britanie, Grecia, Turcia, Sahel, Etiopia, Spania și spațiul. Acestea, explică autorul, vor modela, decisiv, politica globală într-o nouă – veche lume: aceea a rivalității dintre marile puteri. Este, apreciază Marshall, de fapt, o revenire la o notă care a caracterizat mai mereu istoria cunoscută a omenirii – „o epocă de multiple rivalități între puteri”. „Este greu de precizat când a început acest proces, nu există un anumit eveniment asociat cu schimbarea. Dar există momente în care percepi o fărâmă din ceva, iar lumea opacă a politicii internaționale devine mai clară.” Ghemul de factori problematici, conflictuali, precum și asocierile pe care le propune Tim Marshall în legătură cu – reiau enumerarea – Australia, Iran, Arabia Saudită, Marea Britanie, Grecia, Turcia, Sahel, Etiopia, Spania și spațiul cosmic sunt fascinante. Spre reflecție, (deocamdată) numai atât: „Poate cea mai fascinantă desfășurare a vremurilor actuale este cea reprezentată de luptele geopolitice pentru putere care depășesc granițele pământești și sunt proiectate în spațiu”.
III
Teza căreia în cartea nr. 2 a tripticului lui Tim Marshall i se acordă un capitol din zece e amplu reluată / dezvoltată / argumentată în volumul al treilea: „Viitorul geografiei”. Sau: „Cum ne vor schimba lumea puterea și politica spațială”. Cartea apare, în limba engleză întâi, în 2023; pandemia declanșată de COVID-19 trecuse (efectele ei, încă nu), iar războiul cumplit declanșat de Rusia cu Ucraina era în plină desfășurare. Autorul britanic alege însă să scrie încă o carte despre geografie, dar decupajul pe care îl face e oarecum surprinzător: nu va scrie mai ales despre cele ce se întâmplă pe pământ, ci mai cu seamă despre cele ce se întâmplă pe cer, în spațiul cosmic. „În bine-cunoscutul său stil savuros și spiritual, Marshall ne poartă într-o călătorie cât se poate de plăcută, amețitor de stimulantă și plauzibilă din punct de vedere științific prin ținutul sistemului solar. Pe drum ne arată legătura de nedestrămat care s-a format între omenire și spațiu, căile pe care am putea să le urmăm pentru un viitor în spațiu și, din fericire pentru noi, câteva pe care ar trebui să le ocolim. Sunt invidios. E o carte pe care mi-aș fi dorit să o scriu eu. Din fericire, am avut șansa să o citesc“, spune, despre „Viitorul geografiei”, Everett Dolman, profesor de studii militare comparative și strategie, Forțele Aeriene ale SUA.
Astropolitica – acesta este cuvântul-cheie pentru ceea ce se întâmplă deja și pentru ceea ce va fi, esențial, în materia negocierilor, a colaborărilor, dar și a conflictelor politice, e de părere Tim Marshall. „În lumea modernă există trei jucători principali pe care trebuie să îi cunoaștem: China, SUA și Rusia. Acestea sunt națiunile independente cu capacități spațiale, iar modul în care aleg să acționeze îi va afecta pe toți ceilalți de pe Pământ. Armata fiecăreia are o versiune de „forță spațială” care oferă capacități de luptă forțelor lor terestre, maritime și aeriene. Toate își sporesc puterea de a ataca și de a apăra sateliții care le asigură aceste capacități”, notează, cu luciditate, Tim Marshall. Demonstrația & proiecția propuse de autorul britanic merg până către vorbele lui Stephan Hawking, cel care a formulat o propunere radicală cu privire la viitorul omenirii. Pe aceasta: „Răspândirea este poate singurul lucru care ne-ar putea salva de noi înșine. Sunt convins că oamenii trebuie să părăsească Pământul”. Nu vom apuca, desigur, aceasta în timpul vieții noastre; T. Marshall ne ajută însă să ne imaginăm cum ar fi să fie...
Despre autor: TIM MARSHALL este un nume de mare impact în comentariu specializat în politica externă, cu peste 25 de ani de experiență ca reporter. A fost editor de politică externă la televiziunea britanică Sky News, anterior lucrând la BBC și la postul de radio LBC/IRN. A transmis din 40 de țări și a acoperit conflicte din Libia, Croația, Bosnia, Macedonia, Kosovo, Afganistan, Irak, Liban, Siria și Israel. Este autorul mai multor cărți, foarte bine vândute și apreciate. A scris pentru diverse publicații; între acestea, The Times, Sunday Times, Guardian, Independent și Daily Telegraph.
