Pe aceeași temă
În survol, câteva dintre cărțile remarcabile de literatură străină.
TREI/ANANSI
Continuă cadența extraordinară de titluri alese de Bogdan Alexandru Stănescu și echipa sa.
***
Bulgaria e țara-vedetă (invitata specială) a celei mai recente ediții de Bookfest de la noi. Numele cel mai greu care vine la început de iunie la București este Gheorghi Gospodinov, prozatorul bulgar cu o uriașă – și binemeritată – cotă internațională (deține, între altele, „International Booker Prize”). Are carte nouă – pentru cronicarul acestei pagini, marea revelație literară a acestui an: Grădinarul și moartea. O carte pe care editorii români o prezintă cu aceste cuvinte: „Cum îi spui tatălui tău cât de mult îl iubești? Cum devii, la rândul tău, cel care spune poveștile și plantează noi rădăcini? «Grădinarul și moartea» este o declarație de iubire filială emoționantă, care povestește despre viața unui om și despre întâmplările și momentele care alcătuiesc o existență, orice existență. Pentru că sfârșitul taților noștri este sfârșitul unei lumi”.
***
Premiul Internațional Franz Kafka 2019, Premiul Internațional Nonino 2017; Premiul Marguerite Yourcenar pentru întreaga operă 2015. Un singur nume: Pierre Michon. Carte recentă, așadar, în românește: Scriu Iliada. Un volum despre care Le Temps notează: „Un text inclasabil, impur și liber”. O carte despre care autorul ei spune: „Această poveste este adesea erotică. Atunci când rezistă chemării dorinței, ea ascultă vocile animalelor, ale copacilor, ale pietrelor, ale celor pe care i-am numit zei, dar și vocile războiului. Iubirea și războiul sunt mama și tatăl oricărei povestiri, încă de la prima, care este «Visul lui Homer». Am încercat să-l întrezăresc pe Homer în vremurile și locurile sale antice, dar și aici, și acum. Cântăreț neobosit, el ezită între epoca sa și a noastră, fără regrete, fără nostalgie, fără iluzii. Poate cu uimire. Este orb, nu-i așa? Ne vede oare? Homer este eroul acestei cărți“.
***
„Visele născute din fantezia lui au grandoarea geniului, dar și tremurul unor îngrozitoare coșmaruri, în care Labatut ne cufundă, dând glas unui cor de voci: cele ale marilor minți matematice ale vremii, dar și ale familiei și prietenilor. Ne vom afla în Los Alamos, la sediul central al lui Oppenheimer, printre constructorii primei bombe atomice, apoi în Princeton, în încăperile în care s-au conceput tehnologiile digitale care ne modelează acum viața. În cele din urmă, vom privi fascinați cum campionul mondial Lee Sedol cedează în fața puterii copleșitoare a noii zeități a Google, AlphaGo. O zeitate încă hibridă și capricioasă, care face greșeli, delirează, acționează aleatoriu, care va fi urmată de altele, tot mai puternice, tot mai înfricoșătoare.” Maniac – de Benjamin Labatut (unul dintre copiii-minune ai literaturii occidentale de azi). O splendoare de carte!
***
Din sinopsisul cărții aflăm, între altele, că, „în mijlocul protestelor studențești din Europa anilor ’60, cel mai bun prieten al lui Kafka, Max Brod, se trezește în postura de victimă a furiei tinerilor revoltați: împotriva dorinței scriitorului exprimată pe patul de moarte, el publicase texte care nu ar fi trebuit să facă parte din moștenirea kafkiană. După ce Brod e rănit într-o tentativă de asasinat, Ferdy Kaplan, atentatorul, este prins și interogat de comisarul Müller de la poliția din Berlinul de Vest. Pe măsură ce interogatoriul avansează, prin dialoguri la secția de poliție, în sala de judecată și în închisoare, trecutul lui Kaplan este dezvăluit frântură cu frântură, de la povestea de dragoste dintre el și prietena lui din copilărie, Amalya, până la pasiunea lor comună pentru Kafka, care îi determină să se alăture unui grup radical”. Și mai departe... nu mergem, pentru a lăsa intactă plăcerea de a descoperi un fastuos elogiu pe care Burhan Sönmez i-l aduce lui Franz Kafka. În romanul Îndrăgostiții de Franz K.
HUMANITAS FICTION
Cărți de proză extraordinare și în „Raftul Denisei” de la Editura Humanitas Fiction, condusă de Denisa Comănescu.
***
Ludmila Ulițkaia, uriașa scriitoare din Rusia (dar nu pe placul actualilor conducători politici din această țară; Ulițkaia e, de fapt, interzisă de câțiva ani în librăriile și bibliotecile rusești ca urmare a poziției sale ferme împotriva războiului ruso-ucrainean), revine pe piața de carte de la noi. Cu un volum de „povestiri din biografie”: Adevăratul meu nume. Humanitas Fiction: „E poate cea mai tulburătoare dintre scrierile Ludmilei Ulițkaia, o mărturie personală, profund intimă, despre întâlnirea cu tine însuți când prezentul mai e posibil aproape exclusiv prin popularea lui cu imagini ale trecutului, iar viitorul e pus sub semnul întrebării, când lumea s-a contractat la dimensiunile unei camere, unde se recitesc cărți, se răsfoiesc pagini de jurnal, se retrăiesc vechi iubiri și prietenii. E nu numai bilanțul unei vieți, ci și al unei lumi întregi, o privire lucidă, dar nu lipsită de blândețe, asupra unui secol bulversant, o poveste-poem”.
***
Ayelet Tsabari e unul dintre numele cu mare greutate ale literaturii israeliene de azi. Evreică cu origini yemenite, a studiat și locuit vreme de două decenii în Canada. La un an după ce a revenit în Israel – acolo unde locuiește și acum –, Tsabari a publicat un memoir de mare impact, strălucitul volum (tradus și în limba română) „Arta de a-ți lua rămas-bun”. A revenit, de curând, în 2024, cu un alt titlu care are deja o foarte bună cotă internațională: Cântece pentru cei cu inima frântă. E un roman – răsplătit cu National Jewish Book Award for Fiction 2024 -, mai precis e primul roman al autoarei din Israel, în care Ayelet Tsabari repune în discuție marile teme care au însoțit aventura extraordinară – cu nu puține accente dramatice – a venirii evreilor yemeniți în Israelul modern. Un roman puternic – plin de tandrețe – despre identitate, rupturi, rădăcini, iubire, acasă.
***
David Foenkinos este unul dintre răsfățații „Raftului Denisei”. Pe bună dreptate, căci scriitura lui, aparent simplă, dar mai ales șarmantă, dă dependență. Viața fericită este cea mai recentă apariție editorială care poartă semnătura unuia dintre cei mai iubiți scriitori francezi de azi – un singur detaliu: cărțile sale sunt traduse în peste 40 de limbi. Bestseller în Franța, cu peste 168.000 de exemplare vândute în primele luni, Viața fericită, de David Foenkinos, este un roman profund și actual despre sensul fericirii și curajul de a-ți schimba viața. E cartea unui (sau despre un) cuplu. Despre un el și o ea – cu vieți, am spune, oarecum „realizate” – dar care caută ceva în plus. E o reflecție despre viață interioară, despre fragilitatea umană, despre puterea traumelor de a modela destine, despre viață în sine (cu melancolii și cu bucurii). Despre, am putea spune cu temei, ceea ce e cu adevărat important și despre sensul existenței.
***
„Într-o lume tulburată de prea multe vorbe-n vânt, prietenia unui necuvântător dă glas esențialului. Ubac intră în viața autorului ca o întâmplare, dar se dovedește a fi una dintre marile întâlniri. Împreună, cei doi străbat munții și descoperă loialitatea din refugiul prieteniei, în care, cu răbdare, își împart, ca pe o bucată de pâine, timpul. Când marea prăpastie îi desparte, ceva din tăcerea relației se aude ca un ecou, umple golul și deschide poteca. O poveste reală, inspirată, parcă, dintr-un mit animist.” – sunt notațiile lui Alexandru N. Stermin despre o minunăție de carte care poartă semnătura lui Cédric Sapin-Defour. Titlul acesteia: Mirosul lui după ploaie. Carte multipremiată, bestseller internațional, cu ediții în peste 20 de țări – romanul celor treisprezece ani de complicitate, rutină, libertate și afecțiune absolută dintre Cédric Sapin‑Defour și câinele său Ubac, un ciobănesc de Berna.
