Pe aceeași temă
După ani de stagnare în care s-au cheltuit milioane de euro pentru răsfățul unui mic grup „managerial”, Timișoara și-a recăpătat azi suflul cultural pentru a se înfățișa ca o adevărată Capitală Culturală Europeană. Abia din 2021, când s-a restructurat asociația care ratase proiectul, s-au configurat structuri instituționale și reguli de aplicare pentru finanțarea proiectelor culturale, sub forma unui Centru de Proiecte al primăriei și a unui Centru de cultură și artă al CJ Timiș. Onorantul titlu n-a putut împăca definitiv taberele politice dornice să culeagă laurii succesului.
USR, partidul primarului, și PNL, al președintelui CJ Timiș, au polemizat, s-au înfruntat, prefigurând un dezastru, în vreme ce pregătirea proiectului era suspendată. În ultima clipă, s-a semnat un armistițiu și fiecare și-a făcut „capitala sa”, împărțindu-și evenimentele după conformația instituțiilor din subordine. Minunea s-a înfăptuit! Amânată cu doi ani din cauza pandemiei, deschiderea anului de celebrare a titlului a reușit să concentreze energii nebănuite, să activeze comunitatea artistică și societatea civilă, în vârtejul sutelor de evenimente ale anului 2023.
Expoziții, festivaluri europene de teatru, conferințe cu laureați Nobel, orchestre simfonice pe care n-ai fi visat să le asculți la Timișoara, apoi jazz de mare clasă, muzică rock și pop pentru tineri, balet, instalații futuriste, film, volei pe nisip în buricul orașului, păpuși uriașe și happeninguri în cartiere și multe altele au pompat energie în oraș și au reverberat în jur. De calibre diferite, evenimentele curg, făcând dificilă alegerea.
Cea mai importantă consecință a proiectului este resuscitarea mândriei locale, a unui entuziasm pe care Timișoara îl avusese în 2016, când s-a câștigat titlul și pe care îl pierduse din cauza haosului produs de o administrare incompetentă a proiectului. Vine și momentul analizei calme, cu statistici și ochi critic rece. Deocamdată, proiectul e în galop și cultura e regină.
