Romania la Carnavalul de la VenetiaO reteta de succes

Ecourile prezentei Romaniei la faimosul Carnaval de la Venetia incep sa se stinga, corespondentii cotidianelor centrale au revenit in tara, dupa ce au asistat la mai toate manifestarile unde erau prezenti artistii nostri, si au avut astfel prilejul sa transmita redactiilor cronici mai mult sau mai putin encomiastice, insa in urma lor au ramas nu doar amintirea participarii la un eveniment cu rezonanta internationala, ci mai ales ingredientele unei retete de succes pentru promovarea culturala. In ciuda diminuarii numarului turistilor care au ajuns la Venetia in perioada editiei 2008 a Carnavalului, faptul ca Romania a avut privilegiul de a "debarca in laguna" cu un program artistic variat, menit sa satisfaca deopotriva gusturile consumatorilor de manifestari ludice si de evenimente culturale clasice, a reprezentat o ocazie ideala pentru a contribui la disiparea imaginii rusinoase pe care o dobandisera injust romanii, dupa episodul cu puternic impact in media al crimei comise de Mailat. Pentru mai bine de zece zile, in rastimpul 26 ianuarie-5 februarie a.c., romanii au fost mentionati in jurnalele posturilor de televiziune centrale si locale si in cotidianele italiene pentru virtutile lor artistice, nu pentru cine stie ce delict comis in Peninsula Italica. Oportunitatea de care a beneficiat Romania, aceea de a fi invitat special al municipalitatii venetiene la Carnaval, a fost, din fericire, inteleasa si fructificata de institutiile romanesti, care au cooperat la structurarea unui program variat si indeajuns de reprezentativ pentru a fi prezentat cu succes publicului larg. S-a evitat riscul unei folclorizari excesive, fara a fi ignorat potentialul de atractivitate al repertoriului traditional al interpretilor si ansamblurilor folclorice, prin alternanta cu muzica electronica a unor cunoscuti DJ, cu reprezentatiile Teatrului Masca, binevenite in patria della commedia dell’arte, si concertele formatiilor Sukar Collective, Nightlosers si Marius Mihalache Band. In pofida vremii nefavorabile, a frigului excesiv si a ploii care in unele zile a alungat turistii si spectatorii din Piazza San Marco, artistii sositi din Romania au incantat publicul, format nu doar din compatriotii nostri aflati la lucru in Italia. Concertul orchestrei Philarmonia din Bucuresti a trezit interesul mai multor spectatori decat era de asteptat, pentru cine cunoaste preferintele celor ce privesc manifestarile artistice de la Carnaval ca pe simple momente de divertisment facil, iar spectacolul de pantomima al lui Dan Puric, admirabil ca de obicei, a atras in sala Teatrului Goldoni un public numeros, desi majoritar romanesc. Este de inteles, avand in vedere ca romanii originari dintr-o parte si din cealalta a Prutului formeaza una dintre cele mai consistente comunitati de rezidenti straini din Veneto, astfel nu au pierdut prilejul de a asista la evenimentele culturale care i-au avut ca protagonisti pe artistii din Romania. Numerosi au fost romanii, alaturi de strainii care au rezistat frigului patrunzator din Piazza San Marco, la concertul - cu nimic mai prejos decat ale lui Goran Bregovic - Fanfarei Savale, formata din romi din localitatea ieseana de instrumentisti autodidacti Zece Prajini. Un impact mai redus au avut manifestarile organizate in Pavilionul Italiei de la Bienala de Arta si Arhitectura de la Venetia, data fiind si ora inaintata la care au fost programate, in primul rand tinerii fiind vizati ca potentiali beneficiari ai acestora, insa oferta culturala variata din spatiile publice ale orasului lagunar i-a determinat pe multi dintre ei sa prefere zonele centrale ale orasului, in detrimentul locatiilor din Giardini della Biennale. Cei care au ajuns la Pavilionul Italiei au avut ce vedea si asculta, deoarece, pe langa concerte, doua dintre salile disponibile au fost dedicate proiectiilor de scurtmetraje ale unora dintre regizorii exponenti ai noului val din cinematografia romaneasca (Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu s.a.) si de videoclipuri muzicale. Asadar, un program diversificat si reprezentativ pentru panorama culturala romaneasca, o imbinare armonioasa intre traditie si inovatie, o dovada ca dansul calusarilor si folclorul autentic pot coexista cu jazz, blues si country-rock, chiar pot duce la simbioza etno-pop-rock ce se bucura de mult succes la publicul occidental. Fara a utiliza formulari excesiv de optimiste sau sforaitoare, se poate afirma ca deplina colaborare dintre MAE, Ministerul Culturii si Cultelor, ICR si Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, cu suportul Institutului Roman de Cultura de la Venetia, si-a aratat roadele, concretizandu-se printr-o reusita indubitabila pentru promovarea culturii romanesti. Ca a fost un consistent plus de imagine pentru Romania, reprezentata din nou cu succes la nivel international de talentatii sai artisti, a dovedit-o reflectarea evenimentelor in presa scrisa si in jurnalele de televiziune din Italia si din alte state occidentale. Afisele si banerele care anuntau, pretutindeni in laguna si in localitatile din imprejurimi, prezenta Romaniei la Carnavalul venetian au directionat publicul catre manifestari culturale variate si de calitate.