Pe aceeași temă
Cresterile raportate pe sectoare au fost: productia industriala - 2,6%; productia agricola - 7,1%; constructiile - 5,6%; serviciile - 3,4%. Cu orice fel de bunavointa, socoteala pe "feliile" componente nu se potriveste cu "intregul". Sectoarele cu crestere peste media de 4,4%, adica agricultura si constructiile, nu au "cantarit" decat cu totul minoritar in formarea PIB in trimestrul cu pricina (2,7% si, respectiv, 3,3%, deci nu mai mult de 6% impreuna), in timp ce sectoarele cu crestere sub media de 4,4%, adica industria si serviciile, au avut ponderi zdrobitor majoritare (33,2% si, respectiv, 49,7%, deci aproape 83% impreuna). Asa ca nu s-a putut intelege cum s-a obtinut, in medie, o crestere a ansamblului de 4,4%!
Mai multi analisti bancari sau independenti si-au manifestat public nedumeririle. Cu atat mai mult cu cat unele date de baza, cum sunt cele in cazul productiei industriale, erau cu totul altele decat cele comunicate anterior de aceeasi institutie (crestere de 2,6%, fata de 1,1% in raportarile facute cu putin timp inainte). Institutul National de Statistica a convocat imediat o conferinta de presa in care, in loc de explicatii, a oferit jigniri la adresa criticilor, cum ca, vezi doamne, metodologiile sunt complicate, trebuind ani in sir sa ti le insusesti! Si, iarasi vezi doamne, metodologiile sunt europene! Pe care specialistii de la Institutul de Statistica le cunosc si pe care analistii economici din afara acestuia nu le cunosc!
Personal, spre deosebire de alti analisti economici, nu am avut nici un fel de nedumeriri! Si nici nu am fost cumva surprins de datele comunicate de Institutul National de Statistica si de lipsa de corelare dintre ele. De vreo doi ani si mai bine, la Institutul National de Statistica se trag brasoave fara perdea si fara jena.
Asta ca sa nu le spunem gogosi de-a binelea! Asa au fost plasmuite cresterile economice de 4-5% fara vreo acoperire in realitate (si nici in incasarile bugetului), ca si minunatele inflatii sub 20% pe hartie (dar cu cel putin cateva procente peste la buzunare!).
Probabil, calculele se fac pe baza unor metodologii europene. Nu contestam! Dar Uniunea Europeana, care ni le-a recomandat sau impus, ar trebui sa verifice daca sunt si bine utilizate! Caci nu credem ca pe baza acestor metodologii s-ar putea ca 1 + 1 sa faca nu 2, ci 3! Sau inseamna ca se includ date de baza false ori falsificate, iar metodologia saraca nu poate scoate decat ceea ce rezulta din aceste date de baza! Astfel, metodologia nu poate fi contestata, dar datele finale - da, pur si simplu pentru ca nu exprima realitatea! Si, oricum, este o diversiune de a invoca metodologia ca paravan pentru folosirea unor date de baza contrafacute.
Se stie de acum bine cum a fost obtinuta inflatia in scadere. In masura in care componenta cu cea mai severa crestere - respectiv tarifele la energie - a fost reprezentata in cosul de calcul al inflatiei cu o pondere derizorie (de numai 8%, abia marita la 9% in acest an), sporirea pe ansamblu a preturilor a aparut, desigur, mai mica decat in realitate. Tarifele la energie nu puteau atarna in balanta numai 8% sau 9% in cosul total de calcul al inflatiei, de vreme ce pentru atatia romani, si este vorba de minimum o treime dintre oraseni, factura la intretinere reprezinta, cel putin in lunile reci, mai mult decat castigurile lor totale din salarii sau pensii.
Era de presupus, de asemenea, cum au fost obtinute minunatele cresteri economice pe care n-a ajuns sa le resimta nici macar bugetul statului, daramite populatia. Desi in acest domeniu "contributia" statisticii este mai greu depistabila, aceasta a provenit din raportari in avans sau din inregistrari rostogolite (ca "date de baza"), precum si, dupa cum se vede, din prelucrari statistice "optimizatoare".
Episodul recent are o semnificatie aparte. Buba a spart! Chiar daca specialistilor de la Institutul de Statistica nu le place, le amintim ca, daca incepi sa cosmetizezi statisticile, pe ici, pe colo, intri intr-o asemenea incurcatura de nu mai poti iesi. Cred ca intr-o asemenea incurcatura s-a ajuns deja in statistica romaneasca. Si surprindere nu poate exista - acum, cand buba s-a spart - pentru cei (cum e si cazul subsemnatului) care au exprimat sistematice suspiciuni in aceasta privinta de vreo doi ani de zile.
Ca buba a spart o dovedeste faptul ca, stransi cu usa nu de analistii economici independenti (pe care, de tot rasul, i-au catalogat ca fiind din opozitie numai pentru ca si-au permis critici!), ci de propriile incongruente, specialistii de la Institutul National de Statistica au incercat sa puna diferenta de "pozitivare" a cresterii economice pe seama cresterilor din economia casnica si economia subterana.
Pai, primul ministru ar trebui sa dea cu domniile lor de pamant, chiar daca a existat un indemn politic de infrumusetare a cifrelor, caci astfel, intrucat diferenta de acoperit este imensa, ar insemna ca, daca pe aceste baze infloreste economia romaneasca, numai "functionala de piata" nu este! Si asa, Institutul National de Statistica, vrand sa puna umarul la dobandirea acestui statut din partea Uniunii Europene, mai mult submineaza obtinerea respectivului calificativ de catre Guvernul Nastase.
O pozitie condamnabila in domeniu are FMI. In timp ce, pe langa unele masuri fara indoiala normale si necesare prescrise Romaniei, a ajuns din pacate sa promoveze tot felul de aiureli si himere - precum reducerea in acelasi timp a arieratelor si inflatiei (fapt economic imposibil pe termen scurt) sau devalmasia comunista a unificarii contributiilor de asigurari de pensii, de sanatate si de ajutor de somaj (care duce la desfiintarea respectivelor sisteme de asigurari, la dezindividualizare si deresponsabilizare si mai ales la discretionism politic in gestiunea fondurilor), FMI nu este in stare sa monitorizeze macar o evaluare corecta a statisticilor de baza.
La ce folosesc o inflatie mai mica si o crestere economica mai mare decat cele din realitate? Nu pot folosi la altceva decat eventual la a discredita doua procese pozitive care au loc intr-adevar: scaderea inflatiei si revitalizarea economiei! Mai buna o crestere economica doar de 2-3%, autentica si sanatoasa, decat una dubla, care da bine la imagine, dar din care jumatate reprezinta fictiune statistica sau insanitate economico-financiara. De amagit, nu poate fi amagit nimeni. Celor care cunosc problemele statisticii nu li se pot starni decat zambete amare, iar pe cei care nu cunosc problemele statisticii oricum nu-i intereseaza cifrele, ei dorind doar sa vada ceva in plus in buzunarele proprii!
