Din comparatia cu Ungaria iesim prost

Ilie Serbanescu | 23.12.2008

Pe aceeași temă

Se poate paria ca au existat multi in Romania care s-au bucurat ca Ungaria, fost "copil minune al Europei", a mers intr-atat spre ananghie incat a ajuns la mana FMI. Ungaria a fost inca din vremea comunismului un fel de frustrare pentru romani, caci acolo se traia mai bine, erau mai putine constrangeri si de-acolo se mai calatorea si prin Occident.  Si apoi, dupa caderea comunismului, frustrarea a crescut, Ungaria fiind cu cativa ani inaintea Romaniei si la reforme, si la interes din partea Occidentului si a investitorilor straini, si la intrarea in NATO si Uniunea Europeana, si la nivel de trai, si la abandonarea FMI, si la atatea altele. Si acum, iata, pare sa se fi intors roata! Se poate paria chiar ca, si mai si, sunt unii care se si impauneaza ca, in timp ce Ungaria asa si pe dincolo, Romania nu mai are nevoie de FMI si apare si pregatita sa treaca putin afectata de criza internationala si, toate  acestea, pentru ca statul roman nu s-a indatorat precum cel maghiar si poate acum sa faca fata platilor.
Ar trebui insa ca aprecierile in legatura cu aceste aspecte sa fie mai nuantate. Dincolo de faptul ca nu este deloc sigur ca Romania va scapa de FMI in conditiile efectelor crizei internationale, aparent breaza Romanie este mai degraba de vaitat decat lovita Ungarie, daca privim macar putin mai departe de varfurile de la pantofi.
E drept, datoria externa a Ungariei (115 miliarde de euro) este mai mare decat cea a Romaniei (70 miliarde de euro, inclusiv cea pe termen scurt). Si, bineinteles, tinand cont de dimensiunile tarilor si populatiilor lor, Romania are o datorie externa mai mica. Pe locuitor, unui maghiar ii revine de platit o datorie de peste 3 ori mai ridicata.
Aparent insa, marile diferente sunt legate de structura. Datoria maghiara este preponderent o datorie publica sau public garantata, adica a statului. Care reprezinta din total vreo 67%. Datoria externa a Romaniei este, dimpotriva, una in care datoria publica este practic derizorie (vreo 15%), grosul din total reprezentandu-l datoria privata. Avantaj Romania! - se reped unii sa zica, tinand cont ca nu statul are de platit rambursari si nu statul raspunde daca privatii au dificultati de plati. Nu este tocmai asa.
In cazul maghiar este clar: statul s-a imprumutat, statul trebuie sa plateasca. Nu poate plati, atunci un ajutor international vine sa scoata caruta din pietre. Cu costuri care vor fi preluate desigur de populatie. Operatiunea este insa controlabila. In cazul romanesc nu este deloc controlabila! Sunt mii de entitati care s-au imprumutat. Sunt, deci, mii de riscuri de dificultati de plati. Imprumutatii nu sunt in majoritate nici macar romani, caci unor entitati romanesti nu le-ar fi imprumutat nimeni din strainatate atata banet. Sunt de fapt firme straine care au angajat din Romania credite in strainatate la societati-mama sau la banci. Si care, in conditiile actualei crize internationale, au strategii specifice, necunoscute si necontrolabile de la Bucuresti. Oricum, sunt mii de strategii si tactici care sunt stabilite in alte tari si, evident, n-au nici o legatura, in mod obiectiv si firesc, cu interesele concrete ale Romaniei. Atatea firme pot decide sa amane plati sau pot sacrifica unitati din Romania pentru interesele lor pe ansamblu. Cu o componenta privata coplesitoare, datoria externa a Romaniei constituie o ecuatie extrem de complicata, cu atatea necunoscute, care o face greu rezolvabila si poate mai dificil de depasit in conditiile crizei, cand finantarea internationala se inaspreste si se scumpeste.
Repercusiunile se rasfrang asupra tarii in ansamblu. La orice dificultati de plati ale entitatilor private, implicatia se generalizeaza. Agentiile de rating coboara calificativele de tara, ceea ce inseamna includerea intr-o clasa de risc mai ridicata si automat majorarea marjelor de dobanzi, care se adauga la dobanda-ghid, in caz de creditare pentru toate entitatile din tara respectiva. Costul oricarei finantari creste indiferent de cine este vorba din tara cu pricina.
Pana si autoritatea de stat din tara respectiva plateste mai scump daca ajunge sa se imprumute, chiar daca la originea degradarii de rating nu a fost vorba de datoria publica, adica de datoria statului. Deja, asigurarile pentru eurobondurile emise de statul roman au devenit mai scumpe pe pietele internationale cu cateva zeci de mii de dolari la fiecare milion si, in cazul unor noi emisiuni, cumpararile nu vor mai fi facute decat daca statul roman se va angaja ca asigura castiguri mai mari, respectiv ca plateste mai mult.
Statul dintr-o tara cu o datorie externa privata mare (cazul Romaniei) poate iesi, la costul finantarii externe, chiar mai prost decat statul cu o datorie externa publica mare (cazul Ungariei), daca acesta din  urma are in spate un acord cum este cel cu FMI, care da indirect asigurari de plata. Nu intamplator, asigurarile cerute pentru emisiunile de titluri ale statului ungar sunt de doua ori mai ieftine decat cele pentru emisiunile de titluri ale statului roman.
Si sa nu trecem cu vederea un alt aspect fundamental. Statul maghiar s-a imprumutat masiv si se stie ce a facut cu banii: autostrazi! Macar maghiarii s-au ales cu ceva si stiu de ce trebuie sa plateasca acum. In cazul Romaniei nu poate spune nimeni exact nici macar cine s-a imprumutat si oricum se vede ca tara nu s-a ales cu nimic, dupa ce, din aceasta tara, s-au angajat datorii de 70 miliarde de euro: nici autostrazi, nici cai ferate, nici spitale, nici scoli, nici canalizari si aductiuni de apa la sate, nici stadioane, nici sali de spectacole. Doar vile si masini de lux ale unor imbogatiti la marginea legii sau prin incalcarea legii, birouri, banci, hipermarketuri. Consum, consum, consum. Productie ioc! Intr-un cuvant, castele de nisip. E adevarat, salarii mai mari si pensii mai mari. Dar pe care doua-trei luni de inflatie severa si depreciere semnificativa a leului le vor face una cu pamantul.
Cu ce s-a ales Romania din indatorarea de 70 miliarde de euro?! Cu nimic serios si durabil, ci doar cu "efemeride" pe care le va spulbera criza. In timp ce criza nu-ti poate lua cu ea autostrazile, drumurile, canalizarile, scolile etc. Evident, daca exista!

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22