Pe aceeași temă
Unul dintre cei trei, Sonia Benga, spune că mulţi dintre tinerii generaţiei ei înţeleg ideile ecologice, "dar sunt foarte puţini care se gândesc să şi acţioneze". Sonia Benga, Ioana Iacob şi Tudor Câmpean, toţi liceeni ai Colegiului Naţional "Samuel von Brukenthal" din Sibiu, vor fi reprezentanţii României în Parlamentul European al Ştiinţei (EPS). Ei vor fi însoţiţi de Cristina Varga, profesoara de engleză a Colegiului.
În urma dezbaterilor din 24 şi 25 martie, va fi redactat un raport despre rolul apei în viaţa oamenilor şi soluţii pentru ca aceasta să fie un bun accesibil la nivel planetar. Documentul va ajunge la instituţiile Uniunii Europene, prin intermediul Comisarului pentru Ştiinţă şi Cercetare.
Poluarea apei, problema românească
"Toate înscrierile s-au făcut online, prin înscrierea de articole pe un site şi comentarea unora deja postate de colegii noştri", spune Sonia Benga. Eleva a realizat problemele pe care le au cu apa părţi ale Globului ca Orientul Mijlociu sau Africa.
"Noi, românii, avem doar o bucată din această problemă. Poluăm apa şi trebuie să fie oameni care să le explice oamenilor că procedează greşit. Mulţi poluează apa fără să ştie, dăunând chiar călităţii vieţii lor", spune eleva. Ea a scris patru articole despre problemele globale legate de apa potabilă şi spune că ar fi încântată să dea o mână de ajutor.
"Nu pot spune că aş merge în Irak sau Iran, dar Africa ar fi o experienţă care m-ar încânta. Aş vrea să pot să dau o mână de ajutor la ceva, orice, deoarece sunt foarte multe lucruri care pot fi făcute pentru aceşti oameni", adaugă Sonia.
Citind proiectele colegilor străini, a aflat despre problemele pe care le are fiecare ţară în parte. A vorbit despre ele cu colegii Ioana şi Tudor, dar şi cu profesorul de geografie, Friedrich Philippi, care i-a oferit mai multe informaţii despre subiect. Privind ecologia în ansamblu, eleva crede că problema este una de mobilizare.
"În urmă cu câţiva ani, am participat cu liceul la o acţiune de ecologizare. După ceva vreme, am observat că au apărut în oraş coşuri pentru selectarea selectivă a deşeurilor. Sunt puţine, nu sunt în toate zonele, dar este un început", spune liceana.
Cât despre generaţia ei, Sonia crede că "sunt mulţi care cunosc problemele cu care ne confruntăm, dar foarte puţini se gândesc să şi acţioneze".
Elevii îi îmbie pe nemţi cu cozonaci
Cristina Varga a fost cea care i-a îndemnat pe elevi să partice cu articole pe forumul www.science-parliament.eu/forum.
Profesoara de engleză spune că a fost surprinsă de pasiunea de care au dat dovadă elevii în cadrul acestui proiect, intitulat sugestiv "H20, mai mult decât o picătură".
"Lucrările lor nu au fost verificate de nimeni, s-au documentat singuri, au redactat articolele cum au crezut ei că este mai bine şi iată că au avut succes şi reprezintă România la această întâlnire curajoasă", spune Varga.
În zilele de dezbateri, delegaţia fiecărei ţări va avea un program cultural. Al nostru va fi "ilustrat" cu cozonaci.
Problema apei, în cifre
Doar 52% dintre ugandezi au acces la apă potabilă, cel mai scăzut procent din întreaga lume.
8 ţări africane (Algeria, Egipt, Kenya, Africa de Sud, Uganda, Maroc, Sudan şi Zimbabwe) au probleme imense cu apa potabilă. Deşi China tinde să devină cea mai mare putere economică a lumii, doar 75% dintre locuitorii săi au acces facil la apa potabilă.
Alte 7 state asiatice (Siria, Iran, Irak, Filipine, India, Coreea de Sud şi Indonezia) au această problemă.
Între 2000 şi 2003, peste 1,4 milioane de copii cu vârste mai mici de cinci ani au murit în statele Africii sub-sahariene şi Asiei de Sud au murit din cauza bolilor diareice. În acelaşi interval, în statele dezvolate, doar 700 de copii au murit din cauza unor astfel de boli.
În 2004, doar 42% dintre oamenii care trăiau în mediul rural aveau acces la apă potabilă.
Sursa: evz.ro
