Pe aceeași temă
Finanţatorii internaţionali îşi menţin susţinerea faţă de economia României, însă au decis să îngheţe, temporar, fluxul de bani către vistieria ţării, până când se va calma criza politică.
Experţii Fondului Monetar Internaţional, cei ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale au avertizat că România are nevoie de măsuri serioase şi rapide pentru a resuscita o economie aflată spre finalul unei „căderi libere“. Punctul nevralgic al îngrijorării experţilor Fondului este adâncirea deficitului bugetar, care riscă să depăşească cele mai pesimiste estimări. În acest an derapajul este provocat exclusiv de cheltuielile în exces ale autorităţilor locale şi ale companiilor unde statul este acţionar, a observat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.
Dacă nu ar fi existat blocajul politic, programul de împrumut s-ar fi derulat fără probleme, deoarece România şi-a îndeplinit toate angajamentele care contau la această revizie. „Performanţa programului a fost bună şi aproape toate ţintele, cu excepţia nivelului arieratelor, au fost atinse la finalul lunii septembrie“, a spus Franks.
Această conformare explică de ce FMI a lăsat astfel o uşă larg deschisă României, în eventualitatea calmării crizei politice.
Franks a explicat că există, teoretic, o ultimă şansă de a primi în acest an banii din tranşa a treia, dacă România are un buget pentru 2010 cu o săptămână înainte de ultima reunine a boardului FMI, din data de 15 decembrie. Există două posibilităţi pentru a se întâmpla aşa o minune. Prima ar fi ca parlamentul să ştampileze favorabil cabinetul prezentat de noul premier desemnat, Liviu Negoiţă, iar a doua ar fi o discutabilă modificare a legislaţiei care nu permite unui guvern interimar să propună o lege a bugetului.
Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a tras un nou semnal de alarmă privind năravul cronicizat al autorităţilor locale de a cheltui masiv în ultimele două luni ale anului, ceea ce confirmă oarecum prognozele analiştilor financiari pesimişti, care avansează un deficit fiscal de peste 8% din PIB. „Ştiu din anii precedenţi - de 20 de ani nu ştiu să fi fost vreo excepţie - că în noiembrie şi în decembrie au fost depăşite cheltuielile bugetare. Nu văd cum am face excepţie anul acesta“, a spus Isărescu. De altfel, Curtea de Conturi a României a evitat în ultimii ani să prezinte un raport complet al cheltuielilor autorităţilor locale, deşi problema apasă într-o mare măsură asupra finanţelor ţării, generează derapaje constante de la ţintele de deficit şi poate spulbera chiar visele de adoptare a monedei unice europene.
Îngrijorarea guvernatorului Isărescu în legătură cu deficitul bugetar excesiv trebuie înţeleasă ca un semnal de alarmă privind evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale şi a nivelului dobânzilor din piaţa internă, şi aşa ridicate. A fost, de altfel, motivul pentru care banca centrală a menţinut dobânda sa de politică monetară la nivelul de 8%.
Isărescu se mai teme însă şi de modul în care piaţa financiară internaţională va interpreta mesajul de încurajare transmis de echipa de tehnicieni a Fondului. „FMI va da un mesaj pozitiv, pentru că majoritatea criteriilor au fost îndeplinite, dar sunt sigur că pieţele nu vor percepe pozitiv, ci va fi o percepţie a neîndeplinirii condiţiilor“, a declarat Isărescu la conferinţa sa trimestrială despre ţintirea inflaţiei. Într-adevăr, pieţele financiare au ştampilat imediat România ca un punct nevralgic al regiunii, alături de Ucraina şi Letonia. Lars Christensen, de la Danske Bank, a avansat chiar ipoteza ca banca centrală a României să fie nevoită să majoreze din nou dobânda sa de politică monetară, din cauza riscurilor politice.
Problema României şi a Ucrainei s-a suprapus chiar peste agenda unei reuniuni a G20, care se ţinea în Scoţia, şi directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a trebuit să lămurească perspectiva programului stand by al României. Kahn a spus că acordul cu România decurge normal şi a explicat că există o „oarecare întârziere“ a tranşei datorată schimbării guvernului.
Într-adevăr, speculatorii pieţelor financiare s-au poziţionat într-o tactică de aşteptare în jurul pragului de 4,30 lei pentru un euro, pe care banca centrală se luptă să-l păstreze.
România are însă nevoie, în următoarele şapte săptămâni şi jumătate, de 5 miliarde de euro, pentru ca statul să-şi poată plăti facturile de salarii şi pensii şi pentru ca autorităţile locale să-şi finanţeze cheltuielile, în mare parte obscure. Fostul premier desemnat, Lucian Croitoru, a explicat politicienilor că instabilitatea politică a mărit nevoile de finanţare ale României în acest an de la 3,5 miliarde de euro la 5 miliarde euro, „cu aproape 1,5 miliarde de euro“. În zadar, deoarece reacţia politicienilor în faţa unei excelente radiografii a economiei româneşti a fost nulă.
În paralel, Ministerul Finanţelor şi banca centrală au intrat în tranşee. Finanţele au împrumutat de la băncile româneşti aproape 794 milioane de euro, iar banca centrală injectează lei în băncile dispuse să finanţeze deficitul fiscal, suspectează analiştii.
În esenţă, însă, Isărescu pare a număra zilele până la finalul campaniei prezidenţiale. „Sper că se vor termina aceste discuţii. Nu am mai auzit dezbateri în care planul financiar să fie atât de departe de realitate“, a observat guvernatorul. //
