Pe aceeași temă
Analiştii agenţiei de evaluare financiară Moody s estimează că România trece în acest moment printr-o puternică recesiune care ar putea dura până la mijlocul anului 2010, însă şi-au modificat favorabil prognoza anterioară privid evoluţia produsului intern brut în anul viitor. Astfel ei estimează că anul viitor economia românească va creşte cu 1,2%, după ce în luna iunie prognozau o scădere cu 0,2% a PIB-ului în 2010.
Perspectiva acestui an este însă mai pesimistă decât aceea prezentată în ultimul raport, din cauza deteriorării indicatorilor privind consumul. Estimarea actuală pentru 2009 arată o scădere a PIB-ului cu 8,9%, înlocuind prognoza din iunie care indica o reducere cu 4,9% a PIB-ului. Potrivit analistului Kenneth Orchard, vicepreşedinte al Moody s, performanţele mai bune decât estimările anterioare depind şi de revirimentul marilor economii europene, vizibil în a doua parte a acestui an. „Afacerile locale se pare că vor continua să evoluze mai slab pentru cel puţin câteva trimestre, întrucât se confruntă cu efectele târzii ale anilor de boom economic. Revenirea pe plan local va depinde probabil de măsurile adoptate de guvern în următorii 1-2 ani, dar şi de evoluţia situaţiei sistemului bancar european", a spus Orchard.
Recuperăm decalajele cam în 40 de ani
În ciuda întârzierilor actuale, România are un potenţial ridicat de întărire a economiei pe termen lung, care îi va asigura o creştere graduală a PIB în umătorii ani, într-un ritm de 3-4% pe an. Ingredientele acestei perspective pozitive sunt ascunse chiar în decalajele pe care economia trebuie să le recupereze. “Argumentul principal este acela că România este semnificativ mai săracă decât multe alte ţări europene, ceea ce înseamnă că are potenţial considerabil de a recupera diferenţele. Costurile asociate muncii sunt în cele moment pe locul doi în clasamentul celor mai joase costuri cu forţa de muncă din Europa, după Bulgaria. Ele sunt cu 50%-60% mai mari decât media din Europa centrală şi de est. O combinaţie între un mediu de afaceri rezonabil, o infrastructură socială şi fizică îmbunătăţită şi mărirea absorbţiei fondurilor europene ar trebui să susţină creşterea investiţiilor în timp, ceea ce ar permite o mărire graduală a veniturilor”, spune Orchard.
Totuşi, estimează Orchard, veniturile populaţiei ar putea atinge nivelul mediu european cam peste 40 de ani.
Semnale negative din 2006
Încă din 2006 şi 2007 s-au intensificat semnalele care avertizau că ritmul de creştere a economiei devenea nesustenabil, pe măsură ce deficitul de cont curent se mărea, preţurile activelor se umflau şi creditul intern creştea într-un ritm accelerat, spune Keneth Orchard. Un alt element cu influenţă negativă asupra economiei a fost intensificarea inflaţiei, dar şi acesta a fost un fenomen regional. Vulnerabilitatea ţării în faţa deteriorării mediului economic global a fost accentuată de o creştere a împrumuturilor externe şi de cheltuielile guvernamentale ocazionate de alegerile din toamna anului 2008.
Situaţia economiei româneşti s.a deteriorate rapid începând din trimestrul al patrulea al anului trecut. După ce au fost preocupate mai întâi de lichiditate, apoi de calitatea activelor, băncile au restricţionat creşterea creditării, în special pentru sectorul privat.
Moody s este singura mare agentie de rating care a menţinut un calificativ cu recomandare de investitii pentru România, în timp ce Fitch şi Standard & Poor s au retrogradat ratingul ţării la nivelul speculative. Ratingurile României sunt susţinute de accesul la finanţare din partea FMI şi UE, precum şi de angajamentul băncilor străine de a-şi menţine expunerea şi sprijinul faţă de subsidiarele din ţară, arată Orchard. Apartenenţa la UE şi nivelul mediu al solidităţii economice şi instituţionale contribuie la menţinerea ratingului.
