Pe aceeași temă
Daca va avea loc, privatizarea Petrom va inaugura o noua etapa in privatizarile din Romania: trecerea de la vanzarea de active impovarate de datorii la 
vanzarea de active impovarate de creante. Ambele impovarari platite tot de populatie! In tranzactiile de privatizare, asa cum datoriile unitatilor supuse instrainarii diminuau pretul de vanzare, tot asa si creantele, desi in principiu sume de incasat si nu de platit ca datoriile, vor trebui scazute din pretul de vanzare, caci, neavand de fapt vreo sansa de a fi recuperate vreodata, nici un cumparator nu se va lega cu ele la cap fara sa il doara.
La Petrom este vorba de creante de peste 15.000 miliarde lei. Cu alte cuvinte, cu vreo jumatate miliard de dolari va fi mai mica suma ce va fi, fata de cea care ar fi putut fi, incasata la privatizarea Petrom. Ce reprezinta concret aceste 15.000 miliarde lei? Pur si simplu, titei sau produse petroliere livrate de Petrom si neplatite de beneficiari. Rau-platnicii sunt binecunoscutele rafinarii de stat, privatizate apoi catre clienti politici (precum RAFO sau Darmanesti), dar si alte societati de stat sau chiar private cu proprietari in cercuri sus puse.
Nu mai vorbim de substanta economica extrasa de ani de zile din Petrom - nu mai vorbim caci mortul de la groapa nu se mai intoarce! - de diferite capuse, care, in schimbul unor servicii fictive sau supraevaluate, au supt fara vreo retinere miliarde si miliarde din banul public pe care il administra Petrom. Sa ne amintim ca, atunci cand a decis sa se retraga, fostul presedinte director general al Petrom, d-l Ioan Popa, spunea ca nu mai rezista, intrucat in fiecare zi il astepta in antecamera cate unul (n-a mentionat de unde, dar este de banuit!) care propunea o afacere Petromului. Prin care, evident, sa mai scoata ceva de la vaca de muls Petrom! Sa nu uitam totusi si de amploarea cu totul deosebita a extractiei din banul public administrat de Petrom de catre sindicatele de ramura (sau mai bine zis de catre liderii de sindicat) care si-au facut banci, retele de televiziune si atatea altele!
Asa ca, din cauza creantelor pe care cumparatorul nu le va prelua, sumele ce vor fi incasate concret de stat la privatizarea Petrom nu vor fi cele sperate in urma evaluarilor asupra companiei. Nu este insa singurul element ce intervine in ecuatia financiara a privatizarii Petrom.
In prezent, Petrom este nu numai cea mai mare companie romaneasca, dar si cel mai important contribuabil la bugetele publice. Poate si dupa privatizare va ramane in aceeasi pozitie. Dar nu exista vreo indoiala ca, dupa privatizare, contributia sa la buget va scadea. Nu este vreun secret ca Petrom realizeaza cifra de afaceri cu efective masive de personal. Si ca, in lume, inclusiv in jurul Romaniei, companii de profil, chiar cele care se numara printre pretendenti la privatizarea Petrom, realizeaza cu efective similare de angajati cifre de afaceri de cateva ori mai mari. Astfel incat, este de presupus ca noul proprietar al Petrom va porni la drum supunand compania unui proces sustinut de eficientizare, inclusiv pe calea reducerilor de personal. Or, la un numar mai redus de angajati va scadea si participarea Petrom la bugetele publice sub forma impozitului pe salarii si contributiilor sociale. Nu altceva se va intampla si cu impozitul pe profit. Este o binecunoscuta practica a companiilor cu baze de productie si comercializare in mai multe tari de a aranja in asa fel "preturile de transfer" (intre unitatile proprii din reteaua lor internationala) incat profiturile realizate sa ajunga a fi impozitate in acele tari (sau teritorii off-shore) unde taxele sunt mici. Or, Romania cu un nivel de 25% al impozitului pe profit nu are cum sa aspire a fi locul unde o companie cu retea internationala de productie si comercializare isi lasa profitul spre a fi impozitat.
De partea cealalta, in balanta financiara a privatizarii Petrom, va fi faptul ca se va rupe cea mai intortocheata tesatura clientelara din economia romaneasca, prin care oameni politici, lideri de sindicat, societati private cu acoperire politica si chiar partide mulg de ani si ani, in mod sistematic, banul public aflat in administrarea celei mai importante si rentabile societati de stat.
