Pe aceeași temă
Romania: contributor sau beneficiar al integrarii europene?
Lipsa reperelor strategice, slabiciunile capacitatii administrative si bugetul limitat disponibil pentru cofinantare au alimentat principalele temeri ale autoritatilor locale in accesarea fondurilor comunitare.
Pesimismul romanilor, izvorat din lipsa acuta de informare si reaua vointa, sunt insa contrabalansate de realitatea unei maini comunitare darnice. Ea insa nu tolereaza proasta gestiune a fondurilor comunitare disponibile, asa cum ne-a dovedit-o de curand Curtea Europeana de Conturi.
Curtea de Conturi a Uniunii Europene a stabilit ca, in perioada 2000- 2004, Bulgaria si Romania au abuzat de o parte din fondurile acordate lor prin programul de preaderare PHARE. "Verificarea a peste jumatate din proiectele de investitii demonstreaza ca fondurile nu au fost utilizate conform destinatiei lor sau ca acest lucru s-a facut partial" - este una din constatarile cuprinse in raportul revizorilor din anul 2005. Verificarea a cuprins proiecte pornind de la acordarea de ajutor pentru modernizarea companiilor de electricitate pana la finantarea sistemelor de computere din tribunale. Valoarea acestor proiecte pentru Bulgaria este de 14 milioane de euro, iar pentru Romania de 51 de milioane de euro.
Perspectivele Romaniei si Bulgariei de accesare a fondurilor comunitare sunt mult mai incurajatoare decat pentru celelalte state noi membre ale UE:
• pe de o parte, datorita sprijinului financiar de preaderare disponibil in anul 2006 (1,4 miliarde de euro) similar celui de care au beneficiat toate cele 10 state noi membre in anul 2003 (1,6 miliarde de euro);
• pe de alta parte, Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de un pachet financiar global de circa 31 miliarde de euro; aceste alocari sunt nerambursabile doar in masura respectarii tuturor procedurilor si regulilor europene de gestiune a proiectelor. Din acest pachet financiar, Fondurile Structurale si de Coeziune (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) reprezinta circa 55%, cu o alocare indicativa de 17,3 miliarde de euro.
Generozitatea europenilor are ca fundament decalajul mare la venituri. Dar vom fi oare in stare sa absorbim, sa gestionam in mod sanatos si eficient sumele la care vom avea drept de acces?
Perspectiva accesarii fondurilor Uniunii Europene in noile state membre
Statele europene bogate si-au asumat angajamentul de a sprijini dezvoltarea statelor cu venituri mai mici pe cap de locuitor, stimuland viteza de doua ori mai mare a cresterii economice a celor 10 state noi membre fata de "batrana Europa", prin:
• alocarea noilor state membre a 6,9% din cheltuielile bugetare ale UE-25, raportat la aportul acestora de doar 4,7% la PIB-ul comunitar, in anul 2004;
• cu o pondere a populatiei de 16,1%, noile state membre au contribuit cu doar 3,4% la bugetul comunitar, in anul 2005.
Transferurile nete de fonduri europene s-au ridicat la aproximativ 1% din PIB-ul agregat al NSM, in perioada 2004-2006. La nivelul beneficiarilor individuali, banda este destul de larga. De exemplu, la nivelul anului 2004, media transferurilor nete de 0,6% din PIB este demarcata de Ungaria, cu 0,25% din PIB, si de Lituania, cu 2,1% din PIB.
Din punct de vedere economic, utilizarea fondurilor comunitare are doua implicatii majore:
• genereaza crestere economica substantiala ("growth boost"), pe seama cresterii cererii de anumite bunuri si servicii legate de sectoarele beneficiare de investitii - efectul este direct, dar temporar, dar si de crestere a veniturilor agricultorilor antrenate de platile directe (ex. in cazul agricultorilor polonezi aceste cresteri au fost de 75%);
• elimina disparitatile ("catching-up"), pe seama dezvoltarii infrastructurii si a resurselor umane - efectul este pe termen lung, dar nu este garantat.
Materializarea acestor efecte depinde, in principal, de trei factori care contribuie esential la o buna absorbtie a instrumentelor structurale:
• portofoliul de proiecte eligibile;
• capacitatea administrativa (programarea si implementarea);
• asigurarea necesarului de cofinantare.
Conturarea reperelor strategice nationale
Singurul document strategic care se ocupa de fondurile structurale si de coeziune il reprezinta Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR). Acesta este, conform noului acquis care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, documentul care inlocuieste Planul National de Dezvoltare (PND). Elaborat de catre Ministerul Finantelor Publice in aprilie 2006, cu contributia tuturor institutiilor implicate in gestionarea fondurilor comunitare postaderare, CNSR constituie baza negocierilor cu Comisia Europeana pentru alocarea pe programe sectoriale si operationale a sumelor de care va beneficia Romania in perioada 2007- 2013. Mai concret, documentul identifica prioritatile de alocare a banilor la nivel national, dar forma finala va fi stabilita numai dupa acordul Comisiei Europene cu privire la sumele precise care vor fi destinate pe fiecare program. Negocierile vor fi fara indoiala dificile, dar imaginea pe care ne-o prezinta forma actuala va fi destul de apropiata de cea finalizata pana la sfarsitul acestui an. Procedura elaborarii CNSR e obligatorie pentru toate statele membre UE.
Cresterea capacitatii administrative
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene atrage atentia ca se impun eforturi pentru intarirea capacitatii administrative intr-o serie de domenii in care structurile administrative sunt abia formate sau in curs de formare, se manifesta lipsa de personal calificat, de proceduri sau chiar de decizii. In mod special insa, sunt importante referirile care vizeaza administrarea fondurilor UE, in special cele pentru dezvoltare regionala, agricultura, mediu, transporturi si Fondul Social European.
Pentru a absorbi fondurile UE este nevoie sa ne concentram urgent pe cresterea capacitatii administrative. Acestui obiectiv i-au fost alocate 1,1% din fondurile destinate programelor operationale in propunerea CNSR.
Nu putem insa vorbi despre capacitate administrativa neperformanta, fara o reforma de fond a procesului bugetar, care sa ia in considerare ciclul de proiect multianual pentru ansamblul banilor publici, asigurand internalizarea programelor si procedurilor comunitare.
Necesarul de cofinantare incotro?
In acelasi timp insa, va trebui sa cofinantam proiecte alaturi de UE. Capacitatea noastra financiara devine o prioritate, pentru atingerea careia este esential sa tinem cont de alocarea eficienta a resurselor noastre:
• in primul rand: ar trebui sa analizam urgent capacitatea de cofinantare a autoritatilor publice locale, mai ales a celor din localitati mai mici, gradul de claritate a legislatiei in domeniu si sistemul procedural dezirabil.
• in al doilea rand: la nivel de proiecte, care pot fi finantate 100% din contributia UE, ar fi normal sa aplicam criteriul de acceptabilitate doar acelor propuneri care sustin sectoarele cu valoare adaugata reala pentru dezvoltare sau unde beneficiarii au probleme de co-finantare lipsite de alte alternative.
In ceea ce priveste necesarul de co-finantare pentru Fondurile Structurale si de Coeziune, s-au realizat estimari succesive. Ultima dintre ele indica faptul ca pentru cele 17,264 miliarde de euro ar fi necesara o cofinantare nationala de circa 4,55 miliarde de euro, din care:
• 3,1 miliarde de euro cofinantare publica;
• 1,45 miliarde de euro cofinantare privata.
In statele noi membre, capacitatea de cofinantare s-a ridicat in medie la 0,3% din PIB-ul agregat, cu niveluri mai scazute in cazul statelor mai bogate (precum Slovenia sau Malta - 0,1% din PIB), dar cu nivele superioare in cazul statelor baltice (0,6% din PIB - nivel de care se va apropia foarte probabil si Romania).
Nu in ultimul rand, pentru a creste capacitatea de absorbtie, este cazul sa avansam solutii pentru a sprijini cetateanul cu bani publici - adica tot ai lui - sa elaboreze proiecte eligibile. Aceasta nu trebuie sa constituie obiectivul exclusiv al serviciilor oferite de institutii publice, ci el trebuie sa se substituie structurilor de expertiza specifice societatii civile, prin licitatii transparente pe piata romaneasca, alaturi de ajutorul oferit de specialistii europeni si alti donatori.
