USL zgâlţâie echilibrul economiei

Lidia Moise | 03.07.2012

Trebuie să ne antrenăm nervii şi să ne pregătim pentru o iarnă severă...

Pe aceeași temă

Trebuie să ne antrenăm nervii şi să ne pregătim pentru o iarnă severă, dar veselă din perspectivă politică.

Criza europeană a contaminat de mult şi eco­nomia românească. Revirimentul sperat în 2012 întârzie să apară. Exporturile scad trep­tat, deoarece o parte însemnată dintre par­te­nerii noştri comerciali con­su­mă mai puţin. În Italia, în Spa­nia sau în Grecia pro­gra­mele de austeritate se traduc şi printr-o comprimare a con­sumului şi chiar a afacerilor. Îngrijorător este faptul că şan­sele ca aceste economii să-şi revină în următoarele 12-18 luni sunt aproape nule, cum su­gerează, de altfel, şi aver­tismentul primit de România la finalul lunii trecute de la agenţia de rating Moody’s. Con­­sumul intern este limitat atât de ca­pa­ci­tatea extrem de redusă a cetăţenilor de a fa­ce cumpărături cu un salariu mic, cât şi de lip­sa de interes a băncilor pentru finanţarea achi­zi­ţiilor. Creditul de consum s-a auto­e­pu­i­zat pen­tru moment. Statul are extrem de pu­ţine re­surse pentru investiţii masive, iar banii euro­peni rămân o afacere îndepărtată, plină de mis­tere şi complicată de birocraţie şi de dis­ciplină.

Oamenii de afaceri aşteaptă o reducere a ta­xelor pe muncă, cel puţin în 2013, idee care a dat târcoale întregului mediu politic şi are ast­fel şanse de reuşită. Măsura nu va umple bu­zunarele salariaţilor astfel încât aceştia să se repeadă în magazine după cum­părături. Va fi mai de­grabă o uşurare pentru firme, care vor putea astfel să men­ţină o parte din lo­cu­rile de muncă.

Investiţiile străine s-au sub­ţiat dramatic în ultimele luni. De vină este, desigur, criza zonei euro, însă putem atri­bui şi mediului politic local, plin de incertitudini, de scan­daluri şi de con­troverse, lipsa de încredere a investitorilor serioşi. E greu să faci planuri de viitor pentru afaceri plasate într-o ţară imprevizibilă.

 

Datele statistice arată, îngrijorător, că limita de deficit bugetar agreată cu FMI ar putea fi ratată. Statul a cheltuit deja, în primele cinci luni ale anului, 7,2 miliarde de lei peste ve­niturile sale. Acest deficit interimar reprezintă 1,2% din produsul intern brut şi, dacă ritmul cheltuielilor se menţine, în finalul anului ţinta de deficit va fi spulberată. Este greu de crezut că, într-o perioadă electorală, ar putea fi frâ­nate cheltuielile.

„Şocul“ intrării Hidroelectrica în chingile pro­cedurii de insolvenţă a tensionat atmosfera în piaţa financiară. Exerciţiul declanşării in­sol­venţei la Hidroelectrica a pus presiune pe cos­turile împrumuturilor statului. O economie în care persistă incertitudinea, nesiguranţa şi în care apar „şocuri“ care pun în primejdie cre­dite în valoare de peste 700 de milioane de euro este ceva mai riscantă. Iar riscul costă. Avocaţii care gestionează temporar afacerea Hidroelectrica aruncă gaz peste foc şi declară, calm, că „unele bănci sunt ipocrite“ în relaţia cu producătorul de energie. Aceste bănci au însă o „relaţie“ şi cu Ministerul Finanţelor, căruia îi împrumută bani. Dacă statul se vede nevoit să împrumute banii la un cost mai ma­re decât socoteala iniţială, inevitabil va avea un deficit fiscal mai amplu.

În toată Europa Centrală şi de Est se simte o îngrijorare provocată de o retragere sau o subţiere a fondurilor trimise de bănci către aces­te economii mai mult sau mai puţin emer­gente. Noi nu ne punem problema men­ţinerii acestor bani, îi alungăm. O ieşire cons­tantă de valută din ţară ar pune o presiune puternică pe leu, în sensul devalorizării aces­tuia. O eventuală tăiere a ratingului României ar completa tabloul întunecat al unui leu slab. Creditele în euro s-ar scumpi, iar efortul mi­lioanelor de familii care trebuie să cumpere eu­ro pentru a-şi achita ratele ar fi copleşitor. În plus, o devalorizare a monedei ar inflama pre­ţurile. Inflaţia ar ţâşni scumpind şi cre­ditele în lei.

O lectură atentă a memorandumului semnat de autorităţile de la Bucureşti cu „troika“ fi­nanţatoare, condusă de FMI, arată că ur­mă­toarea revizuire ar putea semnala un eşec. Pro­babil pe mai multe planuri decât ne în­chipuim acum. Calendarul de listare la Bursa de Valori din Bucureşti a companiilor statului este incert. Nu se mai aude nimic despre ges­tionarea de către manageri privaţi a com­paniilor selectate în acest scop.

Trebuie să ne antrenăm nervii şi să ne pre­gătim pentru o iarnă severă, dar veselă din perspectivă politică. După aceea, probabil, vom intra în amorţire şi vom urmări, anes­teziaţi de şirul nesfârşit al veştilor proaste, eforturile cui o guverna în 2013 de a căuta bani să plătească salariile bugetarilor şi pen­siile. Deocamdată, economia şade într-un echilibru precar pe o frânghie suspendată dea­supra prăpastiei unei crize severe. Politicienii USL zgâlţâie frânghia. Asta dacă nu s-or apuca de-a dreptul s-o taie. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22