Pe aceeași temă
Spre deosebire de alegerile din Europa, din Canada, Australia sau Japonia alegerile prezidențiale americane sunt lungi și extrem de costisitoare. Motivul principal este acela că republicanii și democrații își desemnează reprezentanții care vor intra în confruntarea finală, anul viitor pe 4 noiembrie, în urma unor alegeri primare. Iar anul acesta au intrat în cursă, pe partea Partidului Republican, sau GOP, așa cum mai este cunoscut, nu mai puțin de 17 candidați. Un adevărat record în materie.
Așa că deși pînă la începerea propriu-zisă a alegerilor primare mai sunt cîteva luni bune joia trecută au avut loc la Cleveland primele două dezbateri televizate, dintr-o serie de cel puțin zece. A fost nevoie de două runde, una cu șapte participanți, a doua cu primii zece cei mai bine plasați în sondajele de opinie, din cauza numărului mare de competitori. Sondaje care îl plasau detașat pe primul loc pe Donald Trump, un miliardar american care a făcut avere în zona imobiliară dar care este în primul rînd cunoscut pentru concursurile de Miss și reality show-ul de televiziune "The Apprentice". Declarațiile sale șocante din ultimele săptămîni, despre imigranții mexicani dar și despre cîțiva dintre contracandidații săi, au scandalizat dar au și atras un număr considerabil de sprijinitori din tabăra conservatoare care au văzut în el un personaj din afara establishment-ului politic tradițional care iese din limitele frustrante ale discursurilor aliniate cuminți în zona așa numitei "corectitudini politice". Un fenomen deloc specific american din moment ce personaje oarecum de aceeași factură au devenit prezențe semnificative și pe scena politică europeană. E interesant faptul că rețeaua media Sputnik, finanțată de Moscova, a exprimat puncte de vedere relativ favorabile față de Trump după ce acesta a spus că este dispus să stea de vorbă cu Vladimir Putin.
Numărul mare de candidați republicani și mai ales prezența lui Donald Trump au făcut ca dezbaterea de prime time, cu zece participanți, moderată și transmisă de Fox News, să fie așteptată cu mare interes. Și nu doar în America. Așa că s-a atins un record absolut în materie de audiență pentru acest gen de confruntări electorale din faza preliminară: 24 de milioane de telespectatori. Care, este de părere cea mai mare parte a comentatorilor, nu au fost deloc dezamăgiți. "Cînd s-a aflat că prima dezbatere televizată din campania prezidențială 2016 va reuni zece republicani într-o arenă de sport din Cleveland, Ohio, cu Donald Trump în plan central, pesimiștii credeau că vom avea parte doar de circ. În timp ce optimiștii erau de părere că miza uriașă aflată în joc va provoca un schimb serios de replici între candidați care, cu toate defectele lor, sunt persoane inteligente și articulate cu idei conservatoare distincte în privința felului în care ar trebui condusă America. Puțini au prevăzut totuși că în final vom avea parte și de una și de alta". Scrie The Economist în debutul relatării despre dezbaterea de la Clevelend.
Mass media din Statele Unite este dominant liberală, de stînga în accepțiune americană. Majoritatea marilor ziare, cu excepția lui Wall Street Journal, principalele rețele de televiziune, canalele de știri precum CNN sau MSNBC intră toate în această categorie. De altfel majoritatea acestora l-au sprijinit deschis pe Barack Obama în ultimele două runde de alegeri. Or, pentru toată această parte importantă a segmentului media canalul Fox News este un fel de imperiu al răului, un promotor agresiv al unor idei conservatoare considerate "nocive", un post de televiziune care încalcă principiile obiectivității și standardele profesionale în materie pe care. Cu toate acestea cam toată lumea a fost în final de acord că moderatorii de la Fox News au făcut o treabă excelentă, punînd întrebări incomode și dînd un ritm alert întregului eveniment. Chiar și The New York Times un cotidian care nu poate fi bănuit în nici un caz de simpatii conservatoare și cu atît mai puțin de simpatii pentru port-drapelul acestora, Fox News, a lăudat prestația moderatorilor. "A fost palpitant. A fost admirabil. Mă obligă să folosesc cuvinte pe care nu mi-aș imaginat vreodată că le voi folosi: ura pentru Fox News!", scrie Frank Bruni în pagina de Opinii a celebrului cotidian new-yorkez. De altfel, unii comentatori sunt de părere că e greu de imaginat că MSNBC sau CNN, canale cu simpatii clar liberale, ar fi supus candidații Partidului Democrat, la același tir viguros de întrebări incomode.
În afara lui Jeb Bush și oarecum a lui Donald Trump ceilați candidați republicani sunt practic necunoscuți în România. Iar Jeb Bush, care nu a strălucit de altfel deloc în cursul dezbaterii, nu este cunoscut el însuși ci doar ca fiul unui fost președinte și fratele altuia. Printre ei se numără totuși guvernatori sau foști guvernatori ai unor state importante, precum Texas (considerat separat ar fi a 12-a economie a lumii), Ohio sau New Jersey, alături de un senator de origine cubaneză, Marco Rubio, sau un foarte cunoscut neurochirurg afro-american, Ben Carson. În mod inerent reacțiile post-dezbatere privitoare la prestația candidaților au fost puternic influențate de linia ideologică a instituției care le-a găzduit. Am avut parte, previzibil, de ironii și trimiteri în derizoriu în mass media liberală. De la unele vădit partinitoare, ca în Slate, la criticile mai solid argumentate privind poziționările în materie de politica externă ale candidaților republicani exprimate de cunoscutul și influentul think tank liberal, Brookings Institution.
Acesta din urmă observă că dacă în mai toate celelalte subiecte importante există divergențe majore între candidați în ceea ce privește linia de politică externă există un consens general care poate fi sintetizat în felul următor: "rațiunea pentru dezordinea tot mai pronunțată din lumea actuală este aceea că administrația Obama a dat dovadă de slăbiciune în fața adversarilor și nu și-a sprinjinit aliații". De critici severe a avut parte mai ales acordul cu Iranul dar și pozițiile față de Rusia sau China. O administrație republicană se va comporta complet diferit, abordînd de o manieră mai robustă toate aceste chestiuni. Opinia critică față de acest tip de remarci exprimată de Brookings Institution are, fără discuție, o bază reală. Lumea s-a schimbat în ultima perioadă și deși America rămîne fără discuție o superputere nu mai dispune totuși de aceeași capacitate de a-și impune punctul de vedere așa cum se întîmpla în trecut.
Însă nu doar candidații republicani, care l-a urma urmei sunt obligați de logica de campanie să adopte o retorică mai tranșantă, ci și mulți alți experți de marcă sunt de părere că în Siria, în Irak, în cazul acordului cu Iranul Washingtonul s-a dovedit ezitant și prea concesiv. E adevărat, în ceea ce privește Rusia și criza din Ucraina americanii au fost într-un fel prizonierii pozițiilor șovăitoare din Europa, mai ales din Germania. Acesta este de altfel și subiectul care ne interesează direct în cea mai mare măsură. De regulă este de așteptat ca o administrație republicană să adopte poziții mai tranșante în relația cu Moscova, ceea ce este în avantajul țărilor din Europa de Est pe care rușii încearcă să le infiltreze și să le destabilizeze. Însă nu este mai puțin adevărat că și dacă ajunge Hillary Clinton, deocamdată principalul candidat democrat, la Casa Albă s-ar putea să avem în mare aceeași abordare dacă luăm în calcul pozițiile exprimate de ea pe această temă pînă în prezent.
La ce ne putem aștepta de acum încolo în cursa prezidențială de peste ocean? În ciuda comentariilor cînd critice cînd persiflante exprimate de o bună parte a presei liberale americane The Economist consideră că există cîțiva candidați republicani redutabili ca Marco Rubio, John Kasich, Mike Huckabee, Jeb Bush sau Carly Fiorina (un fost președinte al corporației Hewlett-Packard și singura femeie aflată în cursă), care a dominat categoric dezbaterea de categoria a doua, care nu doar că pot concura fără probleme cu un Donald Trump care a ieșit destul de șifonat după prima întîlnire televizată dar pot pune probleme serioase în noiembrie 2016 și contracandidatului democrat, cel mai probabil Hillary Clinton.
