De ce sunt românii fericiți? Pentru că e loc de mai rău

Sunt mulțumiți chiar dacă spun (70%) că țara merge într-o direcție greșită. Poate tocmai de aia și sunt așa de mulțumiți. Se poate și mai rău.

Privind la ceea ce se întâmplă în ultimul an, e clar că au dreptate. Trebuie să se bucure cât mai pot. Haosul din finanțele publice va atinge apogeul anul viitor. Degeaba promit Ciolacu și Botoș, doi habarniști de anvergură disperați să protejeze clientela de partid și să stoarcă bani de la privați, că nu se vor mări taxele și impozitele, pentru că fix asta se va întâmpla. Dar până atunci, oamenii se luptă cu ceea ce au experimentat deja: explozia prețurilor și scăderea nivelului de trai. E încă bine, deci.

Ciolacu se încurcă acum în propriile minciuni și prostii și încearcă să-i păcălească pe cei cărora le-a promis salarii mai mari. Primii pe listă, profesorii, care au rămas cu buza umflată și în loc de 40% vor primi doar 13%. Dar așa și merită, crede premierul, ale cărui studii n-au umblat cu covrigi în coadă, să zică bogdaproste și pentru ăștia după dezastrul de la testele PISA. Premierul s-a orientat rapid și le-a cerut performanță profesorilor, de care, nu-i așa, depinde viitorul luminos al țării. Doar nu era să le ceară performanță propriilor miniștri și consilieri financiari sau magistraților, ale căror salarii și pensii speciale sunt invers proporționale cu bunul mers al Justiției.

Ligia Deca însă nu s-a prins dincotro bate vântul și s-a bucurat de rezultatul testelor: suntem rezilienți, nu am picat mai jos! Adică pe ultimul loc, că mai jos nu există decât neantul. Dacă mai rămâne în funcție, sunt șanse mari ca România educată chiar acolo să ajungă. Norocul că protectorul Iohannis o să dispară din peisaj în următorul an, iar PNL va lua un scor atât de prost la alegeri încât nu va prinde decât ministere de categoria a treia. Asta nu înseamnă că PSD are de unde să dea miniștri peste nivelul Decăi. Să ne aducem aminte de Liviu Pop, zis și „Genunche”. Doamna Deca are însă o calitate în plus: are stofă de activistă de pe vremea lui Ceaușescu, tovarășele alea care raportau pe nerăsuflate „realizărili” și cincinalele în patru ani. Un fel de Lina Ciobanu fără coc.

La fel ca testele PISA, și ascensiunea fulminantă a Dianei Șoșoacă poate fi un serios motiv de bucurie, pentru că și aici e loc de mult mai rău. Doamna de cositor a lui Putin a ajuns la 19%, depășindu-l până și pe George Simion, colegul său de extremism, iar SOS-ul la care e șefă bate spre 6%. SOS împreună cu AUR fac 25%, rezultat șocant pentru mulți. Dar la o privire mai atentă, e chiar o veste bună, pentru că anul viitor la europarlamentare ar putea sări de 30% și atunci să te ții comedie.

Chiar dacă nu se pricepe la guvernare, Ciolacu e doctor în populism și înțelege de unde vine creșterea celor două partide extremiste. Știe și îi convine. Are destule motive. În primul rând, dacă intră în turul al doilea al alegerilor cu Simion sau Șoșoacă, iese sigur președinte pentru că toți antipesediștii de odinioară, chiar și cei de la USR, vor face coadă să-l voteze. Va fi răul cel mai mic, așa cum a fost și Iliescu atunci când s-a confruntat cu Vadim. Iar dacă pune parlamentarele după prezidențiale, așa cum se pritocește prin laboratoare, trage și PSD în sus cu sindromul calului câștigător.

În al doilea rând, nici că se poate sperietoare mai bună decât ascensiunea extremismului în negocierile pentru deficitul bugetar cu Comisia Europeană și FMI.

Acestea sunt explicațiile pentru care Ciolacu și tabăra de la vârful PSD au preluat din discursul AUR și SOS în dosarul vaccinurilor în care sunt urmăriți penal Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Florin Cîțu. Urlă Șoșoacă „criminalilor!”, meritați să fiți băgați în saci de plastic și „aruncați la groapa comună”, îndeamnă Simion să fie băgați toți la pușcării, hop și Ciolacu cu „ați omorât oameni” ca să puteți voi fura. Ce să mai discutăm despre campaniile pe care le duc televiziunile abonate la banii partidelor, unde USR e măcelărit seară de seară cu aceeași abnegație cu care era linșată acum câțiva ani Laura Codruța Kovesi. Vestea proastă pentru PSD e că, chiar și dacă USR și Cătălin Drulă au greșit major atunci când au atacat DNA și s-au poziționat precum Dragnea, agresivitatea atacurilor lui Ciolacu poate produce efectul contrar, transformând USR în victima „ciumei roșii”.

Românii mai au însă un motiv de mulțumire – Austria a cedat în fața presiunilor americane și admite intrarea României și Bulgariei în Schengen cu aeroporturile, nu și cu granițele terestre. E o breșă în cerbicia Vienei, dar ea nu se datorează diplomației Bucureștiului, așa cum se laudă Ciolacu, ci lobby-ului făcut de SUA. Partea goală a paharului este că Austria cere României să preia din migranții ilegali care cer azil politic. Nu e clar, iar Ciolacu nu pare grăbit să explice, dacă e vorba de acei migranți care au trecut în drumul spre Austria prin România și Bulgaria sau despre cei care au ajuns direct în Austria. În primul caz, România are deja obligații prin acordul de la Dublin, în cel de-al doilea – mai complicat, pentru că România nu are nicio obligație formală –, ar trebui negociată o cotă. Subiectul este unul sensibil pentru opinia publică românească, iar după câtă campanie negativă s-a făcut pe această temă, e de așteptat ca lumea să nu fie prea fericită. Doar premierul se arată încântat că poate bifa că Austria ne-a întins un deget, dar vrea să ne ungă toată mâna. //