De același autor
Dacă DNA ar putea declanșa în același timp toate anchetele privind finanțarea campaniilor electorale ale tuturor partidelor și candidaților, până la 11 decembrie cea mai mare parte a reformei clasei politice ar fi definitivată. Acuzațiile aduse lui Vasile Blaga sunt aceleași care ar putea fi imputate tuturor liderilor de partid: a negociat funcții publice sau numiri politice în posturi din companii de stat care aranjează licitațiile de achiziții publice în favoarea unor firme cliente de partid, care în schimbul contractelor cu statul, returnează o parte din bani la partid. Acest mecanism al „parandărătului” este schema „clasică” a clientelismului politic din care toate părțile implicate ies în câștig.
Demisia lui Blaga schimbă din temelii raporturile interne din PNL și ar putea modifica în mod radical și raporturile dintre partide în această campanie.
Noul PNL în pericol
Vasile Blaga este principalul artizan al fuziunii PNL-PDL, pentru care a pledat în mod constant în ultimii zece ani. Chiar și atunci când PD a fost nevoit să rupă legăturile cu PNL în 2007, Blaga a făcut-o scrâșnit, nemulțumit de modul în care Băsescu a gestionat criza de atunci. Dacă ar fi fost după Blaga, ar fi fost mai bine ca PD să o sacrifice atunci pe Monica Macovei și să rămână alături de PNL, decât să forțeze o ruptură. Episodul sugerează că Blaga avea o marjă largă de compromis moral dar și faptul că a fost un lider dedicat ideii constituirii unui mare partid de dreapta care să reprezinte o contrapondere stabilă la PSD. Dovadă stă faptul că imediat după ieșirea lui Traian Băsescu din scenă, a inițiat și a reușit să obțină fuziunea. Problema este că „misiunea” nu a fost niciodată dusă la capăt. Pe de o parte, neîncrederea și antipatia dintre PDL și PNL a lăsat urme adânci, pe de alta, dacă adepți consacrați ai lui Băsescu precum Emil Boc au făcut un pas în spate, nu același lucru s-a întâmplat la PNL cu „useliștii”, care au rămas prin personaje precum Alexandru Atanasiu, la butoane. De aceea, în pofida declarațiilor publice, fuziunea nu s-a realizat niciodată cu adevărat. Împărțirea funcțiilor și listelor de candidați se face întotdeauna la paritate iar conducerea bicefală de la centru a fost reprodusă la nivel local, totul în scopul de a păstra echilibrul puterii.
Acum, o dată cu demisia lui Blaga, acest echilibru a fost dat peste cap de sus până jos și, o dată cu el, întregul partid. PNL a emis un comunicat sleit în care ne informează că în zilele următoare, conducerea se va reuni pentru a decide asupra viitorului etc, etc, dar, potrivit unei informații news.ro, deja mâine liderii fostului PDL vor avea o ședință de urgență, agenția de știri avansând si două nume de favoriți la succesiunea lui Blaga la „copreședinția” partidului: Gheorghe Falcă și Cătălin Predoiu. Ceea ce înseamnă implicit că la fostul PDL s-a instalat panica și că foștii pedeliști își avansează cei mai buni oameni pe care îi are pentru a acoperi golul de putere. Întrebarea este dacă vechiul PNL va accepta refacerea echilibrului sau va încerca să profite și să preia controlul total. Dacă opțiunea din urmă va prevala, atunci nu numai campania PNL pentru alegerile din această toamnă este în pericol, ci și integritatea partidului. Nimeni nu a negat vreodată că pe cât de șters și inadecvat în calitate de candidat - Blaga excela la capitolul organizare și mobilizare, motiv pentru care a și organizat și condus toate campaniile electorale din ultimii ani ale partidului său și urma să o conducă și pe cea din acest an.
Prin ieșirea lui Blaga din joc, PNL riscă pe lângă pericolul de a deveni scena unor lupte interne scăpate de sub control între pedeliști și peneliști, și pe acela de a intra în campanie în degringoladă organizatorică. Dacă nu găsește repede un om cu calități de lider de campanie pe măsura lui Dragnea dar, spre deosebire de Dragnea, integru și credibil, PNL este în pericol să intre în campanie în haos organizatoric ceea se va traducere printr-o înfrângere care va intra direct în cartea de istorie.
Se deschide calea pentru Cioloș
Singurul câștig de imagine al PNL după această afacere sordidă de corupție este promptitudinea cu care Blaga și-a dat demisia, fără să se plângă de „tirania” procurorilor sau de faptul ar fi „o victimă politică” a binomului. Atitudinea reținută, chiar demnă, a lui Blaga contrastează puternic cu lamentațiile tripletei Ponta-Ghiță-Udrea și, o manifestare publică de penitență ar fi un bun start pentru recuperarea credibilității pierdute și un bun start electoral într-un mediu politic sufocat de corupție. Dar penitența nu câștigă alegeri. Pentru asta, e nevoie, pe lângă un vector „negativ” - teama de PSD și de acapararea statului de către gașca penalilor - și de un „vector pozitiv”, de un factor care să îi determine pe oameni să iasă din case și să pună ștampila cu conștiința împăcată pe sigla PNL. Or, singurul vector pozitiv, care se bucură de credibilitate în rândurile tuturor alegătorilor non-PSD este Dacian Cioloș.
Problema este că PNL nu îl „deține” pe Cioloș în „proprietate politică” și nici măcar în „proprietate intelectuală”. Cioloș a avut înțelepciunea de a-și respecta promisiunea de a nu candida, dar acest lucru nu înseamnă că nu poate fi însușit politic de un partid, care să își asume atât programul de guvernare al acestuia cât și standardele sale de integritate și competență. Deja USR încearcă de mai mult timp în mod legitim să împrumute substanță politică de la cabinetul Cioloș și să își asocieze imaginea cu cea a prim-minstrului. PNL nu ar trebui să lase această criză să se irosească, să vină cu un program compatibil cu cel al lui Cioloș și să și-l asume ca prima opțiune a partidului pentru funcția de prim-ministru. Ca să și-l „aproprieze” pe Cioloș ca bun politic, trebuie să ia măsuri interne urgente. (Co)președinta partidului, Alina Gorghiu a făcut deja ieri un prim pas către asocierea de premier transmițând un mesaj în care afirmă că „rămâne o forță care își dorește schimbarea în bine alături de președintele Iohannis și de prim-ministrul Cioloș”, dar, ca să devină credibilă trebuie să facă puțin mai mult decât atât. Primul lucru este renunțe la toți candidații asupra cărora planează cea mai mică suspiciune că ar putea ajunge clienții DNA. Un cutremur cum este punerea sub control a lui Blaga este deja prea mult. Al doilea este să anunțe răspicat că PNL nu are în vedere în nici un scenariu o mare coaliție cu PSD după alegeri și al treilea, în mod logic, este să renunțe la agenții PSD (USL) din partid gen Atanasiu et.comp la schimb, poate, cu amânarea pentru după alegeri a restabilirii „echilibrului” de putere între peneliști și pedeliști. Toate experiențele pe care le-am avut în prezent arată că partidele aleg întotdeauna soluțiile cele mai proaste și mai iraționale. De aceea dacă președintele Iohannis nu va exercita o presiune discretă dar fermă în acest sens, vom asista cel mai probabil la un dezastru electoral al PNL.
Demisia lui Blaga schimbă din temelii raporturile interne din PNL și ar putea modifica în mod radical și raporturile dintre partide în această campanie. Și, cum spuneam la începutul acestui este numai unul dintre vechii lideri de partid care ar putea fi pus sub acuzare pentru finanțarea frauduloasă a partidelor. Cu cât vor urma și alții, cu atât plăcile tectonice ale politicii se vor mișca și se vor reconfigura mai des. Din partea noastră, la mai multe.
