De același autor
Un sondaj Europe Elects, dat publicității în penultima zi a anului trecut, arată că, după scrutinul din 6-9 iunie a.c., popularii ar putea avea 179 de fotolii de parlamentari europeni, socialiștii – 142, iar liberalii – 84. În total, 405 din totalul de 720, cât are forul de la Strasbourg. În acest moment, cele trei grupuri au 419, fiindcă PPE reunește 177 de deputați, socialiștii – 141 și grupul liberal numit Renew Europe – 101. După cum se vede, scăderea majoră s-ar putea datora diminuării încrederii în moderații din RE. Pe ansamblu, ar crește conservatorii (de la 67 în prezent la 81) și naționaliștii din grupul Identitate și democrație (care ar ajunge la 93, de la 58 cât au acum).
Datele pentru România creditează PSD cu 12 mandate, PNL – cu 8, AUR – cu 7, USR – cu 4 și SOS (adică partidul Dianei Șoșoacă) – cu 2. În acest moment, pesediștii ocupă 10 fotolii la Strasbourg , PNL are 12, PMP – 2, în Renew Europe sunt 7, dintre care 5 de la Reper și 2 de la USR, la ecologiști e unul singur (e vorba despre un fost userist), iar la conservatori a ajuns C. Terheș, care a fost ales pe listele PSD, deși era penețecedist, iar acum se recomandă ca membru al Partidului Național Conservator Român.
Ce ar fi de spus despre toate astea? Personal, aș observa cinci lucruri.
Prima observație privește încadrarea partidelor românești în familiile europene. Europe Elects așază AUR între conservatori și pe Șoșoacă – în grupul Identitate și Democrație (I&D), din care fac parte, între altele, formațiunile lui Geert Wilders, Marine Le Pen sau Matteo Salvini. Văzute din România, și AUR, și SOS sunt în I&D și ar fi o greșeală ca familia conservatoare să-l accepte pe unul ca Simion, care a mers, de altfel, de curând la o reuniune organizată de Salvini.
În al doilea rând, aș remarca un lucru privitor la scorul AUR și SOS. E evident că, dacă proiecția va fi confirmată la urne, 9 mandate din cele 33 ce revin României vor fi irosite. Căci, indiferent dacă AUR și SOS merg împreună la I&D sau Simion e botezat conservator, deputații acestor două partide nu vor influența politicile europene. Ei vor folosi PE doar ca pe o tribună a unor discursuri vehemente, la fel cum fac și la București, unde au recurs, în plus, la injurii și pugilat. A vota pentru aceste partide înseamnă a-ți tăia craca de sub picioare.
A treia observație privește marii perdanți din România: e vorba despre PNL și Reper. Împreună, cele două formațiuni ar pierde 9 din mandatele deținute în prezent. La Reper sunt deputați foarte pricepuți, inclusiv fostul comisar european Cioloș. La PNL e greu de ghicit lista ce va fi propusă în iunie, dar nu-i exclus să fie sacrificați 1-2 deputați influenți și pricepuți. E clar că deciziile din ultimul an luate de PNL și Reper au fost eronate și nu e deloc sigur că aceste greșeli vor putea fi corectate în lunile următoare.
Din sondaj lipsesc voturile pentru UDMR. Dacă participarea la vot va fi la fel de mare ca-n 2019, minoritatea maghiară ar putea, într-adevăr, pierde reprezentarea în PE, unde a avut mereu 2-3 deputați. Cei mai triști ar fi membrii Fidesz, de care partidul lui Hunor Kelemen s-a apropiat foarte mult, deși acum fac parte din familii europene diferite.
În fine, să remarcăm faptul că sondajul nu avea cum să ia în seamă constituirea Alianței Dreapta Unită, care reunește USR, PMP și Forța Dreptei, adică un partid din familia liberală și alte două – din cea populară. Alianța e creditată deocamdată cu 22 de procente într-un sondaj comandat de USR și cu 20 într-un altul, făcut de CURS, exclusiv în București. Numărul de mandate pe care l-ar câștiga cele trei partide ar fi de 7, câte unul revenind formațiunilor PMP și, respectiv, FD.
În următoarele cinci luni, se pot întâmpla multe în viața politică românească. Anii cu scrutine prezidențiale au adus mereu surprize. Dar din două, una: ori va fi confirmată o dinamică europeană generală, în care moderații pierd teren, iar extremiștii anti-UE cresc, ori decizii înțelepte vor face ca tabăra pro-UE să recâștige încrederea publicului și, astfel, să oferim celorlalți europeni un contraexemplu cu care să ne putem mândri. Tertium non datur. //
