De același autor
Franco Frattini, comisarul european pentru justitie, va lauda reformele, ca si Traian Basescu. Totusi, pe culoarele tribunalelor lucrurile nu par sa se fi schimbat prea mult. Cand credeti ca lucrurile se vor schimba, pentru ca perceptia publicului sa fie alta?
Asta este scopul final al reformei in justitie. Franco Frattini ne-a laudat pentru ca sub aspect legislativ am creat un suport pentru a avea o justitie independenta si eficienta. Acesta era atributul Ministerului Justitiei, ca initiator legislativ. Mai departe, asa cum a spus si Franco Frattini in discutia cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), urmeaza implementarea acestor masuri, dar implementarea depinde de CSM si de fiecare instanta si parchet in parte, de presedintii de instanta, de procurorii sefi, de fiecare judecator si procuror in parte, si mai putin de mine sau de Ministerul Justitiei. E randul lor acum.
Exista o rezistenta in CSM, la nivelul instantelor, la aceste schimbari?
Exista o rezistenta din categoria profesionala de judecatori, procurori, partial si la CSM. Am simtit-o si eu si am vazut-o cu totii. Probabil ca, atunci cand lucrurile trebuie facute altfel, in mod firesc si uman exista o astfel de rezistenta. La CSM, de pilda, m-as referi la acele criterii de selectie pentru promovare in functie la instante sau parchete superioare, cum a fost promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde le-am cerut sa stabileasca intai niste criterii si apoi sa procedeze la interviuri si la decizia promovarii si unde mi-au respins solicitarea.
Cine vrea post de conducere sa candideze
In acelasi timp, dvs. ati facut o selectie, impreuna cu Daniel Morar, a candidatilor pentru functiile de raspundere din Departamentul National Anticoruptie. Care sunt criteriile, principiile in baza carora dvs. ati facut aceasta selectie?
Am avut in primul rand criteriile manageriale, ne-am uitat daca persoana respectiva a avut functii de conducere, cum s-a descurcat si care au fost rezultatele sectiei, ale parchetului sau instantei pe care a condus-o. Am solicitat lucrari redactate ca sa vedem logica, formularea, modul de exprimare, corectitudinea scrisului, a gandirii si am avut in comisie un psiholog care ne-a facut un profil psihologic al fiecarui candidat si care a fost extrem de util. Asta am cerut si CSM, sa aduca un psiholog la aceste interviuri. Ei s-au considerat jigniti, au spus ca prin asta pun la indoiala sanatatea mentala a candidatilor. Nici vorba! Pentru orice pozitie, mai ales una ca aceasta, judecator la Inalta Curte, candidatul trebuie sa aiba anumite calitati, inclusiv de natura psihologica. Trebuie sa-i verifici independenta, rezistenta la presiune.
Ati cerut de la SRI note informative despre candidati?
Nu.
Mircea Zarie a primit un vot negativ din partea CSM.
Nu a fost vot negativ, a fost 3 la 3.
Dar restul candidatilor au primit aviz pozitiv. Asupra lui Mircea Zarie planeaza anumite suspiciuni privind legaturi dubioase cu Zaher Iskandarani.
Nu doresc decat sa fie verificate. Daca se dovedesc reale, desigur d-l Zarie nu va mai ramane la noul DNA. E simplu.
Dintre numerosii candidati chiar n-ati gasit pe altcineva? E, totusi, primul adjunct al sefului DNA.
Impreuna cu psihologul, repet, am ales acesti 5 candidati si i-am propus pentru functiile de conducere, inclusiv pe d-l Zarie. Daca se confirma afirmatiile d-nei Constanta Carstea, repet, nimeni nu e legat de scaun. Ati spus ca numarul candidatilor e mare. E mai mare decat la DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism), dar daca ne gandim la faptul ca sunt peste 2.000 de procurori in tara si 4.000 de judecatori, ca si judecatorii ar fi putut candida, numarul este foarte mic. Exista inca o temere sa vina pe functii de conducere sau sa participe la concurs. Practic, toti au spus ca n-au mai participat niciodata la un interviu in viata lor, era o premiera, o noutate. Deci, numarul de candidati este foarte mic. Intr-un fel, reforma este in mana lor. Sa vina sa candideze. Si iata ca la concursurile pentru functii de conducere s-au inscris putini, vorbesc de CSM, la functiile de conducere la PNA (Parchetul National Anticoruptie) si DIICOT au venit putini, in opinia mea (mai multi la PNA, mai putini la DIICOT), ceea ce arata ca ei au o bariera mentala in a face acest lucru. De ce nu vin sa candideze? Am mai auzit si ca ar fi existat rusinea ca aplic pentru o slujba, pe urma nu o iau, ceea ce ar fi o rusine. Stim cu totii ca nu e adevarat. Si eu am avut interviuri pentru joburi, pe unele le-am luat, pe altele nu. Asa e viata si trecem prin toate, nu e nici o rusine sa aplici pentru o slujba si sa nu o iei.
Opozitia va acuza insistent de politizarea justitiei.
O minciuna.
Sunt scrisori care merg la Bruxelles pe aceasta tema.
Si iata ca Franco Frattini, comisarul european pentru justitie, vine si spune ca legile justitiei, asa cum le-am modificat anul acesta, sunt foarte bune.
Din argumentele opozitiei n-ar fi de luat nici unul? Dumneavoastra propuneti presedintelui, presedintele numeste procurorii. Deci oamenii politici controleaza numirile in Justitie.
Sistemul pe care l-am gasit era un sistem in care eficienta nu conta defel. Va reamintesc ca d-l Amarie si ceilalti au fost numiti nu de CSM, ci de fostul ministru al Justitiei, d-na Stanoiu, daca nu ma insel, fara nici o procedura transparenta. Ne-am trezit cu ei numiti peste noapte. Procedura pe care am impus-o asigura raspundere: daca nu sunt buni, la fel de bine am sa fac cerere de revocare, daca nu sunt eficienti, daca nu ies dosare, daca munca nu e bine organizata. Pentru ca nu poti sa tii un om neschimbat vreme de cinci ani, indiferent ce face. Acesta nu mai este un sistem. O fi independent total, dar e un sistem ineficient. Bulgarii sunt in situatia asta, de pilda, cu procurorul general. Trebuie sa poti sa asiguri responsabilitatea si in practica. Daca nu-si face treaba, nu trebuie sa stea. E pe bani publici, la o institutie publica. Iar proceduri transparente, ca anul acesta, n-a vazut aceasta tara. S-a transmis in direct de la CSM audierea candidatilor, si la numire, si la revocare, toata tara i-a vazut cum au raspuns la intrebari, ce intrebari s-au pus. Deci, n-am nimic de ascuns, n-am facut numiri pe criterii politice, nu mi-am numit prietenii, n-am pus oameni care ar fi in relatii cu partidele politice. Toata lumea a vazut CV-ul lor, toata lumea i-a ascultat vorbind. Sper ca acest precedent sa se respecte si de catre viitorii ministri, si atunci credeti-ma ca nu va fi nici un pericol pentru democratie sau pentru independenta parchetului.
D-l Frattini insista pe recrutarea unei noi generatii de magistrati. Vor fi ei capabili sa schimbe fata justitiei in Romania sau, din teama, oportunism, se vor plia la sistem?
Aici depinde de fiecare in parte. E adevarat ca exista grupuri de tineri, si de varsta medie, procurori si judecatori care vor schimbarea, reforma. Unii spun public, dar destul de putini, dar altora le este inca teama de sefi. Asta nu e bine. Pentru ca n-are de ce sa le fie teama de sefi, seful nu are ce sa le faca. Asa e facuta legea, ca seful nu are ce sa le faca. Deci, trebuie sa iasa din acvariul artificial in care stau. De 50 de ani experimentam chestia asta. Legea actuala le permite sa fie liberi de sefi. De aceea va si spuneam cati vin sa candideze la functii de conducere. Niciodata nu s-a mai intamplat in Romania acest lucru. Altadata, te suna ministrul si-ti spunea: “nu vrei sa fii procuror-sef sau procuror general, ca te numesc?”. Asta s-a dus. Vrei o slujba de conducere? Candideaza, arata ca esti bun. Asta trebuie schimbat. Eu incerc sa fac schimbarile repede, sa-i provoc, sa-i fac pe ei sa se schimbe repede. Parerea mea este ca n-avem timp de pierdut si stim unde vrem sa mergem si cum vrem sa fim.
Coruptia in justitie
E vorba de mentalitate, pana la urma?
Nu stiu daca de mentalitate. E vorba de felul cum se raporteaza ei la sefii lor, la sistem. In plus, e clar ca exista grupuri sau persoane individuale, procurori, judecatori, care nu vor schimbarea. Daca vorbim de coruptie, un anumit procent de coruptie exista in justitie. Aceia nu vor schimbarea. Sau cei care au fost sefi ani de zile e clar ca nu vor sa concureze, ca pe ei i-a numit ministrul, nu vor sa inteleaga asa ceva. Deci exista rezistenta, dar nu faci reforma fara rezistenta, pentru ca e o chestiune clasica: cei care trebuie sa fie reformati nu se lasa asa usor reformati.
Vorbiti de coruptie in sistem, de magistrati corupti. Viorica Costiniu de la Asociatia Magistratilor si Dan Lupascu de la CSM v-au cerut sa veniti cu cazuri concrete, cu nume.
Nu este menirea mea sa le dau. Uitati-va la perceptia populatiei apropo de coruptie, uitati-va la toate rapoartele de la Transparency International, nu mai spun de alte rapoarte ale institutiilor internationale. Nu se poate nega ca exista coruptie in randul magistratilor, cum exista la Vama, in sanatate. Iata Raportul Bancii Mondiale referitor la sanatate. La fel de bine as putea spune ca exista coruptie in sanatate fara sa dau un caz concret. Asta inseamna ca n-am dreptate? Sau ca nu trebuie sa afirm asta? E o realitate. Oamenii o stiu, o simt pe pielea lor. Nu stiu care este procentul. Nici nu stiu cine o sa se ocupe de asta. Desigur, DNA va face dosare pe masura ce va avea plangeri sau informatii. Dar ca CSM sau asociatia profesionala, AMR (Asociatia Magistratilor din Romania), sa nege ca exista coruptie si sa ceara exemple, fiindca altfel n-avem dreptul sa vorbim despre asta, e ridicol in situatia in care suntem. Dimpotriva, ar trebui sa incerce sa-i gaseasca ei, sa faca ordine. Eu n-am vazut o convocare a AMR sau a CSM privind prevenirea coruptiei in justitie, cu sefii de parchete, de instante, sau de masuri organizatorice care sa preintampine asta. De exemplu, mica spaga care se da la serviciile administrative ale instantelor, pe care o stiu toate partile si toti avocatii.
Dar nu cred ca va refereati la acest tip de coruptie.
Nu, dar si asta conteaza pentru un om sarac, ca trebuie sa mai scoata un ban in plus.
Care e cauza acestei coruptii? Salariile sunt mici?
La personalul auxiliar nu sunt foarte mari, dar la judecatori si procurori, in raport cu salariul mediu, sunt multumitoare. E adevarat ca exista o mare diferenta intre salariile de la nivelul I, la instante de fond si cele de la Inalta Curte, diferenta e foarte mare si nu cred ca e chiar justificata. Aici s-ar putea sa intervenim legislativ. Sigur, esti judecator la Inalta Curte si trebuie sa ai un salariu foarte bun. Ele sunt chiar foarte bune, in jur de 70 de milioane, fara functie de conducere. Va amintesc ca ministrul Justitiei are, ca orice ministru, 32 de milioane. Or, asta nu veti gasi in nici o tara europeana, acolo este cel putin egal. Nu vreau sa spun prin asta ca vreau sa-mi mareasca mie salariul, nu, ramane asa cum este, n-avem bani de marit salariile ministrilor, ci ca judecatorii de la Inalta Curte au salarii foarte mari. Dar e o mare diferenta fata de cei de la instantele de fond, diferenta care se reduce pe masura ce urci - tribunale si curti de apel. Nu cred ca partea financiara este singura explicatie pentru coruptie, in nici un caz. Aici depinde de persoana. Daca o persoana este corupta, indiferent de salariul pe care il are, va dori totdeauna mai mult si va comite acte de coruptie. Nu salariul rezolva totul. Pe langa asta, este nevoie sa mai existe si o politica de resurse umane, care nu mai exista pentru cine intra in magistratura. Am fost saptamana trecuta in Olanda si am discutat inclusiv despre cum se intra acolo in magistratura, judecator de pilda. Exista comisii de interviuri, zile intregi te duci la comisii la interviuri, ore intregi si, daca nu e unanimitatea celor care te-au intervievat, nu intri. Plus testul psihologic, care dureaza o zi intreaga. Tocmai ca sa gasesti omul care nu-ti va lua spaga. N-au avut niciodata un scandal de coruptie in justitie. As mai spune ceva, apropo de interviurile de la CSM. Candidatii sunt intrebati cam ce scrie in lege, nu ceva ce e decisiv sau ce vrei sa stii despre un candidat la postul de judecator la Inalta Curte, sau daca a aplicat jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - asta mai intreb eu, daca cunosc cazurile, si foarte putini le cunosc. Nu acesta este un interviu. Interviul trebuie sa atinga partea interioara a persoanei, adica calitatile si defectele lui umane, care se reflecta in profesie. Este o stiinta sa iei un interviu. Nu ne nastem cu stiinta asta, trebuie s-o invatam. Nici cei de la CSM si nici eu n-am facut astfel de cursuri, cum se ia un interviu. In Olanda toti cei care intra in comisiile de interviuri sunt pregatiti inainte o zi intreaga cum sa intervieveze.
Dvs. mi-ati spus ca ati avut in comisie un psiholog.
Am capatat ceva experienta pentru ca am mai facut interviuri in strainatate si am fost intervievata. Dar toti cei care luam interviuri trebuie sa facem niste cursuri, pentru ca interviul este o stiinta, nu se pun trei intrebari dintr-o lege sau intrebari usoare, la care raspunsurile nu spun prea mare lucru. Iar psihologul este esential.
Inspectorii CSM
Ce n-am vazut noi in ultimii ani in Romania este un mecanism de autoreglare a sistemului. N-am vazut judecatori sanctionati pentru ca au dat decizii aberante. Am vazut cativa judecatori plimbati cu catuse, cativa procurori. Ce se intampla, de ce nu se autoregleaza?
Regula este ca judecatorul nu raspunde pentru solutiile lui. Presa le numeste “aberante”, sa spunem, dar asta e opinia judecatorului. Sigur ca pot fi si hotarari total contrare legii sau motivate dupa luni de zile, cum s-a mai intamplat la Inalta Curte. Aici exista raspunderea disciplinara, care a functionat in mica masura, apropo de autoreglarea sistemului. Ea este in mainile CSM acum. Am si modificat legea in acest sens, pentru ca initiativa cercetarii disciplinare apartinea colegiilor de conducere de la nivelul instantelor si parchetelor, iar din aceste colegii faceau parte exact sefii si practic se blocau acolo. Fie ca, daca erau despre sefi, nu se votau sa se autocerceteze; fie, daca era vorba despre altii din instanta sau parchetul respectiv, functionau prieteniile locale. Foarte putine cereri au venit la CSM pentru cercetare disciplinara. Tocmai de asta am schimbat legea si am zis: corpul de inspectie al CSM are aceasta initiativa. Sa vedem rezultatele. Da, sistemul trebuie sa se autoregleze.
Iata, corpul de inspectori al CSM a venit cu un raport despre procurorul Ilie Piciorus privind cazul Gheorghe Ursu si cazul Cristian Panait.
Pe mine m-a socat concluzia acelui raport. Oricum, trebuie spus ca sunt cazuri foarte vechi si nu se mai poate angaja raspunderea disciplinara. Eu, dupa ce am citit dosarul de ancheta a mortii procurorului Panait, am fost socata de aceasta concluzie. Sigur, opinia mea nu conteaza, conteaza opinia inspectorului si a sectiei de procurori din care fac eu parte. Eu am avut un vot, ceilalti au votat pentru a-si insusi raportul, eu nu mi l-am insusit. Si au decis ca e OK raportul. Eu ce sa mai comentez? Va spun sincer, am fost socata de concluziile acestui raport, dar n-am ce sa fac. E raspunderea CSM.
Poate parchetul schimba ceva?
Teoretic se poate.
Sunt doua cazuri foarte cunoscute, presa a scris nenumarate articole despre ele si totusi vine un raport care te socheaza. Toata lumea da din umeri, asta e legea, respectam concluzia la care au ajuns inspectorii.
Ne aflam in aceasta situatie.
Sa-l trimiti pe Gheorghe Ursu, mort fiind in inchisoare...
Da, si a argumentat ca n-avea cum sa stie ca e mort. In fine, ar fi trebuit sa afle, sa-l audieze, pentru ca de fapt nu l-a audiat niciodata. Dar mai e ceva aici. Dosarul acela a venit de la Departamentul Securitatii Statului, prin declinare. Or, iertati-ma, daca a venit de acolo, n-a fost un dosar oarecare. Dar nu mai vreau sa ma pun permanent in situatia de a critica diverse acte facute de CSM. Sigur ca n-am sa tac, pentru ca vreau sa ajut aceasta institutie sa fie serioasa, buna si credibila, pentru ca, in aceasta clipa...
Si Franco Frattini era interesat de modul de recrutare a cadrelor pentru CSM?
E vorba despre o politica de resurse umane pentru magistrati si CSM. La CSM sunt recrutati pe baza legii, adica ii aleg judecatorii si procurorii pe membrii CSM. Insa, ca sa ajungi judecator sau procuror, aici este problema, pentru ca nu avem o politica de resurse umane care sa includa acea testare a calitatilor umane. Nu numai ce stie si a invatat pe dinafara sau logic, ci cum este persoana - asta nu exista.
Nu sunt in razboi cu nimeni
Ati vorbit despre presiuni asupra dumneavoastra. In ce constau ele?
A fost clar sau cel putin asa mi s-a parut mie. Era la sfarsitul unei saptamani in care Gardianul reutiliza un titlu din februarie in luna august, iar articolul era in mare parte cu acelasi continut, cu o zi inainte de procesul Ion Ion Tiriac. Or, chiar jurnalistii insisi spun ca asta nu este informatie de interes, nu iei un articol din februarie sa-l pui in august ca stire, pentru ca nu e stire, pentru ca l-ai scris o data in februarie. Deci, e clar ca avea alt scop acel articol. Iar titlul era total neconcordant cu articolul.
Sunt cateva ziare care periodic va ataca. Sunteti pe prima pagina. E limpede ca suparati pe cineva foarte tare. Ati facut conexiunea cu procesul lui Ion Ion Tiriac...
Pentru ca era cu o zi inainte si pentru ca despre asta era articolul. Ce conexiuni sa mai fac, a fost clar !
Dar celelalte cazuri? Sunteti in razboi cumva cu Rosca Stanescu, Patriciu?
Nu sunt in razboi cu nimeni, dar unele persoane... Si n-am sa ma refer la numele spuse de dvs. Eu stiu niste nume, dar nu pot sa le spun in clipa asta, au probleme cu mine.
Probleme cu dumneavoastra, deci nu-l ataca pe presedintele Basescu, lovind in dvs.?
E si asta o posibilitate. Si exista persoane care chiar nu doresc sa facem reforma in mod real sau au diverse interese in diverse dosare. Desi eu n-am nimic cu dosarele.
Sunt persoane publice, lideri de partid, lideri de opinie? Sau doar persoane interesate in mentinerea unui sistem juridic nereformat?
Nu pot. Nu. Partial, cate putin din toate ar putea sa fie adevarat, ar putea. Dar nu va pot raspunde la intrebarea asta in mod clar si direct.
Nu numai dvs. sunteti victima unor atacuri, ci si colaboratorii dvs. Ma refer aici la consilierul Flavius Crasnic si celebra afacere “Venezuela”. Ce s-a intamplat acolo? Are un aer de inscenare.
Asa cred si eu. CSM va decide, se fac verificari, asa ca n-as vrea sa dau detalii. Stiu niste detalii, dar n-am sa le dau, ca sa nu influentez decizia CSM.
Ati spus la o televiziune ca aveti probe care ar dovedi implicarea lui Botos in acte ilegale. E vorba de participarea lui Botos in fabricarea de probe impotriva lui Crasnic?
Am spus eu asta?
Da. Ca aveti probe privind implicarea lui Botos in acte ilegale.
Nu stiu daca “acte ilegale”...
Dar ati spus asta in contextul discutiei despre fabricarea de probe impotriva consilierului dvs.
Aici ar trebui sa intram in detaliile acestui caz, “Venezuela”, si n-as vrea in acest moment.
Cand va lua CSM o decizie in acest caz?
Nu stiu, cand isi va termina inspectia, verificarile. Asa cum am facut si cu inspectia in cazul Piciorus, cand vor termina verificarile nu ma voi feri sa comentez. Si asta as vrea sa inteleaga toata lumea. Nici justitia nu este tabu, adica o punem in rama si nu avem voie sa o criticam, analizam, comentam. Asa e si cu CSM. Administrarea justitiei este o chestiune de interes public, deci si aceste solutii pot fi comentate si criticate, dar dupa ce se iau. O sa va spun mai mult dupa decizia CSM.
Vi s-a cerut schimbarea lui Botos din functia de procuror general. Il veti schimba?
Primesc intrebarea asta de cel putin 10 ori pe zi. Cand va veni momentul, vom vedea cu totii.
E ceva suspect in functionarea sistemului de promovare a procurorilor. Viorica Stoica, care s-a ocupat de dosarul fraudarii alegerilor din 2004, l-a acuzat recent pe Ilie Botos ca si-a facut cariera pe baza relatiilor din PSD. Am aflat apoi ca Viorica Stoica e prietena buna cu Corina Cretu. Ca sa fii procuror in Romania trebuie sa ai un spate politic, altfel n-ai nici o sansa?
Din ce spun aceste persoane, s-ar putea sa fi fost asa. Eu n-am fost in sistem, am plecat de mult din sistem. Pot sa va spun ca, astazi, nu. Dupa cum ati vazut, eu am lansat anunturi publice si au venit oameni la interviuri, fara nici un spate politic. Deci, acum nu este asa. Daca a fost asa, e foarte rau ca a fost asa. Am avut si noi aceasta experienta. A sunat nu stiu cine, un judecator sau un procuror din tara, acum cateva luni, care a cerut avizul politic de la minister ca sa candideze la o functie de conducere. Noi am ramas blocati, ni se taie mana la astfel de telefoane. Parca ne intorseseram in anii ’50. Nu e vorba de nici un aviz politic. Se pare ca s-a continuat in anii trecuti, pentru ca altfel nu vad...
Spuneati ca desfiintati SIPA. De ce nu ati desfiintat acest serviciu?
Evaluarea se termina in octombrie si am sa iau o decizie.
Puteti sa luati decizia de desfiintare dupa acea evaluare?
Da, pot s-o iau.
Din militie in justitie
Care e situatia cererilor adresate CNSAS in legatura cu trecutul magistratilor?
Aici CNSAS trebuie sa ne spuna. Eu am introdus prin modificarile din iulie 2005 o sarcina noua pentru CNSAS si o interdictie pentru anumiti judecatori si procurori. Adica, toti judecatorii si procurorii sa nu fi facut politie politica, asta era si in Legea 187, dar am adaugat ca sefii, membrii CSM si alte persoane cu functii de conducere sau inalte sa nu fi colaborat sau sa nu fi lucrat deloc cu serviciile, nu numai ca politie politica.
Cei de la CNSAS spun, in acest moment, ca au o problema cu preluarea dosarelor, pe care trebuie sa le numere fila cu fila. In CSAT nu puteti cere presedintelui Basescu sa fie gasita o formula care sa grabeasca trecerea arhivei de la SRI la CNSAS?
Sigur, e posibil, sa vedem exact care sunt motivele pentru care merge atat de lent. Dar eu vreau sa spun ceva. CNSAS a avut probleme si blocaje institutionale de multi ani, le-am vazut cu totii, toata tara. Or, nu e normal sa nu respecte legea, pentru ca legea le da si termene, invocandu-si propria culpa, pentru ca daca sunt blocaje institutionale e culpa lor si ei trebuie sa le rezolve. Nu e normal asta. Daca presedintele CNSAS spune “nu putem sa verificam la timp, pentru ca iata avem probleme de organizare, n-avem dosare etc.” e treaba lor sa si-o rezolve. Cine nu poate sa-si faca treaba sa plece. Legea ii obliga sa dea aceste raspunsuri. Aici vorbim de a avea un sistem curat si transparent de judecatori, procurori si de justitie. Fiindca o persoana care a colaborat sau a lucrat in serviciile secrete este santajabila, asta este ideea. Sau cei de astazi trebuie sa nu colaboreze cu serviciile, pentru ca atunci s-ar putea ca ei, la un moment dat, sa urmareasca alte interese, nu interesul de a produce o justitie dreapta. Asta este esential pentru tara si pentru reforma justitiei si este inadmisibil ca CNSAS sa blocheze reforma din acest punct de vedere.
Dvs. stiti cati judecatori aveti in tribunalele din Romania care au terminat Scoala de ofiteri de militie de la Baneasa si au intrat la Drept?
Nu stiu. Fisele personale ale judecatorilor si procurorilor din Romania se afla in acest moment la CSM, au fost predate de la MJ la inceputul anului.
CNSAS se misca greu. Nu se poate incepe aceasta curatenie de catre CSM, care are aceste dosare?
Evident ca se poate.
Este cel putin straniu ca cineva care face o facultate grea, cum este Dreptul, este pus pe picior de egalitate cu altcineva care face Scoala de ofiteri de la Baneasa, dupa care mai face un an la Drept, iar astazi el are diploma de absolvent al Facultatii de Drept si are statut de magistrat in Romania.
CSM poate sa faca asta, are dosare personale si se poate apuca sa faca asta. Dar sa stiti ca asa este si astazi... Cine termina Academia de Politie de la Baneasa, in acelasi timp diploma este echivalata cu cea de la Drept. Nu cred ca este normala aceasta situatie. Ori te faci politist, ori te duci la Drept. Alegi. Sau faci Dreptul si pe urma vrei sa intri in politie, OK, intri in politie, dar asimilarea unor diplome nu este normala.
Ati declarat, intr-un interviu publicat in Averea (21 iulie) ca faceti demersuri pentru modificarea Legii Curtii Constitutionale. In ce stadiu se afla aceste demersuri?
Lucram la modificarea Legii Curtii Constitutionale. Judecatorii de la Curtea Constitutionala se aflau intr-o evidenta stare de incompatibilitate in momentul in care li s-a solicitat sa aprecieze daca modificarile pe care le-am adus celor trei legi ale justitiei erau sau nu constitutionale. Pe de o parte, erau pusi in situatia de a analiza solicitari semnate in unele cazuri chiar de sotiile lor. Pe de alta parte, judecatori de la Curtea Constitutionala au decis ca este constitutional ca in continuare judecatorii si procurorii sa cumuleze pensia cu salariul, in conditiile in care ei insisi cumuleaza in prezent pensia cu salariul! Este o stare de incompatibilitate relevata de un caz concret, al legilor reformei, care trebuie sa inceteze.
De la Bruxelles ni se cer procese serioase de coruptie. Cristian Diaconescu vorbea de 40 de dosare la care lucra PNA. Daniel Morar vorbea de 5-6. Ilie Botos vorbeste de 22 de cazuri. Vom avea cativa rechini prinsi in plasa luptei anticoruptie, pana in primavara, la raportul de tara?
Noul procuror general anticoruptie stie foarte clar ce trebuie sa faca. Timpul este scurt, iar pana la raportul din primavara este bine sa apara nu neaparat condamnari, pentru ca nu este timp, ci trimiteri in judecata in dosare de mare coruptie. Ceea ce a tinut de ministrul Justitiei am facut - am modificat legea, astfel incat PNA, acum Departament Anticoruptie, sa poata cerceta din nou parlamentari, am ridicat nivelul mitei si al prejudiciului in cazuri de coruptie, astfel incat procurorii anticoruptie sa nu mai piarda timpul cu cazuri de coruptie mica. In fine, am exclus din competenta DNA unele categorii de functionari, cum ar fi politistii, consilierii locali etc.
Eu cred in ceea ce spune procurorul Morar, ca in 2-3 luni de zile vom vedea ca se lucreaza la DNA si în alt fel de dosare, adica în dosare de mare coruptie. Eu zic sa avem rabdare, sa-i lasam pe procurorii anticoruptie sa lucreze in mod eficient si mai ales independent.
Ce ar mai trebui facut in Justitie pentru ca Romania sa poata adera la UE la 1 ianuarie 2007?
Legi avem, apreciate pozitiv de reprezentantii Comisiei Europene. A spus-o foarte clar comisarul Frattini - legile sunt bune, acum trebuie aplicate. Ochii sunt atintiti acum spre CSM, parchete, judecatori si procurori, cei care trebuie sa aplice legile si sa contribuie la finalizarea reformei in justitie.
Sunt de substanta schimbarile din justitie sau exista riscul sa fie doar o potemkiada?
Eu spun cu certitudine ca sunt de substanta. Cale de intoarcere nu mai exista. Suntem pe drumul cel bun, al reformei, si, daca reglementarile legale vor fi aplicate intocmai, daca procurorii si judecatorii vor intelege ca sunt independenti, ca trebuie sa decida numai pe baza legii si în cadrul unor procese scurte, justitiabilii vor putea in curand sa vada si primele rezultate ale unei reforme adevarate.
Interviu realizat de Armand Gosu
