De la Domnul Goe la Terente

PSD și ALDE nu vor ezita să împingă România la periferia UE și transformarea ei dintr-un aliat respectat într-un aliat problematic al NATO.

Rodica Culcer 12.09.2017

De același autor

 

Nu cred că se mai îndoiește cineva că, dacă PSD și ALDE își vor duce la îndeplinire pro­iectul de subordonare politică a instituțiilor sta­tului, a justiției și a economiei, România va redeveni ceea ce era în 2001, când fostul comisar eu­ropean pentru extindere Gün­ther Verheugen o numea „co­pilul-problemă al Europei“. Nu numai al Europei, am zi­ce, ci și al NATO, și nu numai copil-problemă, ci de-a drep­tul Domnul Goe, mândru să rămână repetent an de an.

 

Spre deosebire de guvernele anterioare ale PSD, actualul guvern PSD-ALDE, cel mai slab de până acum, își asumă deschis poziția an­ti­oc­ci­den­tală nu numai la nivelul discursului, ci și la nivelul acțiunii politice. Până și Victor Ponta a respectat tacit recomandările europene în pri­vința justiției. Guvernul Dragnea-Tudose însă, deși cunoștea bine exigențele UE și SUA în acest domeniu, și-a sfidat deliberat ambii par­teneri, propunând o contrareformă a justiției menită să supună corpul magistraților inte­re­selor politicienilor. Ca s-o mascheze, a recurs la minciuni grosolane, ușor de demontat: în SUA, Senatul nu îl numește pe procurorul ge­neral, cum a afirmat ministrul Toader, ci doar îl confirmă, la propunerea președintelui; iar la 26 iulie, vicepreședintele CE, Frans Timmer­mans, nu a aprobat reforma lui Tudorel Toa­der, cum au comunicat presa manipulată și premierul Tudose. Mai mult, dezmințind bas­mele guvernului, șefa Re­pre­zentanței CE la București, An­gela Cristea, a avertizat: „sun­tem îngrijorați de modul în ca­re propunerile de mo­di­fi­care a legislaţiei, anunţate pe 23 august, ar putea afec­ta independenţa justiţiei în cazul în care aceste mo­di­fi­cări s-ar regăsi în textele de lege şi ar intra în vigoare“.

 

De ce a ales deci guvernul să sfideze UE tocmai înainte de venirea misiunii MCV? Răspunsul este simplu: pentru că nor­mele și criteriile UE împiedică PSD și ALDE să fure din banul public, iar deturnarea banilor publici este cheia îmbogățirii lor și a clientelei lor. Ca să furi însă cu impunitate trebuie să de­ții puterea absolută și să controlezi justiția, ceea ce CE, prin mecanismele sale de su­pra­veghere și control, împiedică. După con­dam­nările primite de o serie de politicieni de vază din USL, echipa Dragnea s-a simțit obligată să se constituie ca apărătoare a esenței pe­nale a PSD și a sateliților săi, adică a majo­ri­tății clasei politice actuale, renunțând la jocul pe sârmă pe care l-au practicat antecesorii săi. Așa se explică și inițiativa ministrului Toa­der de a revizui toate hotărârile judecătorești de amânare a eliberărilor condiționate, de­mers ce sugerează intenția de a-i scăpa de pedeapsă pe toți penalii puterii. Exercitarea discreționară a puterii, controlul asupra a tot ce mișcă și produce bani merită pentru PSD și ALDE prețul marginalizării și chiar al stig­ma­tizării de care abia începusem să ne eliberăm. Evident, o parte a acestui plan diabolic este și marginalizarea președintelui Iohannis, sin­gurul promotor al integrării euroatlantice în politica românească în acest moment.

 

Condusă de PSD, România va gravita deci firesc către Estul sălbatic. Doar SUA și NATO o mai împiedică, dar și de cojocul lor caută un ac Liviu Dragnea și cohorta lui de adversari ai Occidentului, printre care se numără și Adrian Țuțuianu, ministrul demisionar al Apărării. De­misia sa a fost de altfel o făcătură perfectă, care pune în evidență un pattern de com­por­tament pesedist în raport cu relațiile româno-americane din domeniul apărării: miniștri „dispar“ chiar în ajunul vizitelor planificate la Wa­shington - cum a dispărut Gabriel Leș, oda­tă cu căderea Guvernului Grindeanu, și re­cent Adrian Țuțuianu, exact după ce vizitase, împreună cu ambasadorul Klemm, o serie de companii locale de producţie din domeniul industriei de apărare din Târgovişte, iar pre­mierul Tudose semnase cu Lockheed Martin un acord pentru transfer de tehnologie „la cele mai înalte standarde“ pentru avioanele F-16. După cum știm însă, lui Liviu Dragnea nu-i place cooperarea militară cu americanii. În aprilie s-a răstit public la șeful Statului Ma­jor al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, după ce acesta se declarase favorabil achiziției ra­chetelor Patriot. Prin presa pesedistă, opoziția la proiectul american a devenit foarte vie, iar demisia pusă în scenă de Dragnea pe tema plății salariilor și alocațiilor militarilor are darul de a induce ideea că bunăstarea oa­menilor este mai importantă decât înzestarea. Vom vedea ce va face noul ministru de resort și în ce măsură Dragnea și oamenii săi vor putea contracara interesele NATO în zonă.

 

Ne întrebăm firesc dacă Dragnea sabotează relația cu UE și cu SUA pentru că i-o cere Putin sau pentru că vrea să pună mâna pe ba­nii armatei și ai companiilor de stat, Romgaz fiind cel mai recent exemplu. Cred că ambele explicații sunt valabile, știut fiind faptul că: 1) Putin este un adversar neîmpăcat al celor do­uă alianțe și 2) Putin este, prin filozofia și practica sa politică, un aliat natural al pese­diștilor, ceea ce nici un lider occidental nu es­te. Securitatea militară a României nu con­tează pentru Dragnea & Co., pentru că duș­manul de la Răsărit al României este de fapt un prieten al PSD.

 

Dacă mai recitim și discursurile antiamericane ale aliatului intern al lui Dragnea, Călin Po­pescu-Tăriceanu, ne dăm seama că, pentru a-și asigura supraviețuirea ca forțe politice penale, PSD și ALDE nu vor ezita să împingă România la periferia UE și transformarea ei dintr-un aliat respectat într-un aliat pro­ble­matic al NATO. Dubii nu mai pot exista în acest sens: Domnul Goe a crescut și s-a tran­s­format în Terente.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22