Brexit: un teatru al absurdului

“Brexitul este o adevarata scoala a rabdarii”, spunea insusi negociatorul sef al Uniunii Europene, Michel Barnier, iar ultimele evenimente petrecute peste Canalul Manecii par sa ii dea dreptate.

Stefan Popescu 22.10.2019

De același autor

Sambata trecuta, Parlamentul Britanic, reunit in sedinta extraordinara, unde trebuia sa voteze noul acord convenit cu Uniunea Europeana, a decis adoptarea unui amendament care il obliga pe seful guvernului, Boris Johnson, sa solicite o amanare a Brexitului cu inca trei luni. Textul cu pricina a fost depus de parlamentarul Oliver Letwin, dat afara luna trecuta din Partidul Conservator, si a intrunit 322 de voturi favorabile si 306 impotriva. In aceasta perioada de amanare, Parlamentul va trebui sa adopte legislatia necesara punerii in aplicare a acordului de iesire din Uniunea Europeana. Pentru ca intreaga piesa sa se incadreze perfect in teatrul absurdului, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a primit de la Londra o scrisoare in care se solicita o amanare insa fara nume si semnatura, urmata de o a doua scrisoare semnata de premierul Johnson si in care se explica motivele solicitarii si de o a treia semnata de ambasadorul britanic la UE in care se arata ca amanarea a fost solicitata de premier pentru a se conforma legii britanice.

Potrivit calendarului convenit, saptamana aceasta, Parlamentul European reunit la Strasbourg ar trebui sa ratifice acordul de parasire a Uniunii Europeana convenit cu premierul Boris Johnson care, la randul sau, a asigurat ca va putea propune spre aprobarea parlamentului tarii sale legislatia de punere in aplicare a acordului de Exit. In cazul in care premierul britanic nu isi va atinge scopul, problema Brexitului va continua sa afecteze agenda europeana, inclusiv discutiile privitoare la bugetul Uniunii pe 2020 si proiectul de relansare a constructiei europene. Exista toate sansele ca acest obiectiv sa nu fie atins daca ne uitam la majoritatea cu care a fost votat amendamentul depus de deputatul Oliver Letwin si care ne arata ca premierul nu este sigur de majoritate in parlament.

Este la fel de adevarat ca toate sondajele il arata pe primul ministru Boris Johnson in fruntea optiunilor electoratului si in perspectiva unor alegeri anticipate si-ar regasi majoritatea insa pentru moment trebuie sa faca fata acestei situatii incerte din parlament. In ipoteza ca seful guvernului de la Londra forteaza iesirea la 31 octombrie, este foarte probabil ca speta sa ajunga iar pe masa Curtii Supreme (caz fara precedent in Marea Baritanie) care poate transa defavorabil. In momentul de fata, nu ne mai aflam intr-un scenariu rational privind Brexitul atunci cand privim ceea ce se intampla la Londra. Climatul de incertitudine incepe sa afecteze mediul economic. Deja in februarie, producatorul japonez de automobile Honda a anuntat decizia de a programa inchiderea platformei de productie din Marea Britanie pentru 2021. Aceste delocalizari sau redimensionari ale activitatii unor grupuri in Marea Britanie pot determina guvernul de la Londra, in cazul unui exit fara acord, sa isi propuna transformarea tarii intr-un imens Singapore aflat la portile UE si care va face concurenta pietei unice prin adoptarea unor masuri de dereglementare. Un alt efect al acestei perioade incerte, care dureaza de mai bine de trei ani de la adoptarea referndumului din 23 iunie 2016, au impiedicat Uniunea Europeana sa demareze o reforma institutionala profunda care sa ii permita sa raspunda mai bine crizelor si concurentei chineze si americane.

Un observator francez al scenei internationale facea recent constatarea pesimista – “In acest ritm constructia europeana se poate etala si pe urmatoarele doua secole ” – iar ambasadorul francez la Uniunea Europeana se intreba, intr-un interviu publicat in presa din tara sa, daca nu este cazul ca europenii sa considere ca UE la 27 sau 28 a reprezentat nivelul maxim al dezvoltarii proiectului european si, prin urmare, calea de urmat sa fie o redimensionare a acestuia (Europa vitezelor multiple). Incertitudinea va avea si consecinte politice in sanul UE, iar decizia presedintelui Macron, sustinuta de Olanda si Spania, de a bloca inceperea negocierilor de aderare cu Albania si Macedonia de Nord este un indiciu cat se poate de elocvent cu privire la prudenta politica determinata de situatia confuza in care se gaseste proiectul UE si pe fondul trenarii Brexitului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22