Pe aceeași temă
Ideea că fondurile europene pot răspunde nevoii de bani a României în această perioadă de criză benignă şi recesiune acută se sprijină pe dimensiunea imensă a sumelor alocate de Uniunea Europeană. În definitiv, o injecţie de 30 de miliarde de euro într-o economie vlăguită, spre care se îndreaptă din ce în ce mai puţine investiţii străine, poate asigura tranziţia de la recesiune la creştere economică. Statisticile descriu însă o realitate dură: nici firmele, nici statul şi nici primăriile nu pot „pune la treabă“ banii europeni. Grupul pentru Dialog Social a lansat, cu susţinerea CEC Bank, o dezbatere, în două etape, al cărei scop a fost desluşirea atât a mecanismelor care blochează fondurile, cât şi a soluţiilor de fluidizare a banilor.
Vasile Puşcaş, ministrul Afacerilor Europene, a declarat cu luciditate că nu poate fi mulţumit de plasarea României pe locul 7 într-un clasament al gradului de absorbţie a fondurilor europene, câtă vreme, după 3 ani de la aderare, ţara a reuşit să consume cât îşi propusese în primul an. El priveşte însă viitorul cu un optimism care se bizuie pe faptul că autorităţile au reuşit să articuleze instituţiile de management şi control, partea nevăzută a absorbţiei fondurilor, a căror absenţă bloca accesul la bani.
Din dialogul între diverşii actori implicaţi în jocul fondurilor europene a reieşit clar, în ambele seminarii, că o parte din blocajele finanţărilor europene au fost eliminate, însă în vreme ce instituţiile statului şi primăriile articulează greu proiecte, firmele n-au bani pentru a intra în competiţie. Statul absoarbe lent banii europeni deoarece plăteşte acum lipsa de curaj în negocierile anterioare cu Comisia Europeană, a acceptat ipocrizia Bruxellesului, care era inflexibil şi birocratic, prefăcându-se că nu observă hăţişul de reglementări contradictorii în care ne afunda, sugerează Adrian Ciocănea, fostul ministru al Afacerilor Europene. Criza a zguduit birocraţia Bruxellesului, spune Adrian Ciocănea, făcând-o mai flexibilă şi ar trebui să învăţăm din experienţa negocierilor anterioare cum să gestionăm chestiuni legate de aprobarea ajutorului de stat.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a reproşat autorităţilor de management al fondurilor europene faptul că schimbă regula jocului în ultima zi, modificând conţinutul ghidurilor solicitanţilor, ceea ce naşte bănuieli privind corectitudinea acestora şi descurajează participanţii. Tot Hossu a remarcat lipsa de viziune a multor primării, care, poate din raţiuni electorale, nu cer bani europeni decât pentru proiecte superficiale de infrastructură, ignorând crearea locurilor de muncă. Deşi investiţiile în infrastructură par să fie atât o necessitate, cât şi calea de ieşire din criză, Adrian Ciocănea a avertizat că o centrare excesivă pe acestea ar putea dezavantaja economia românească în viitor, deoarece nu este preocupată de competiţie.
Dar obstacolul în faţa accesului la miliardele de euro alocaţi de Uniunea Europeană României sunt banii. Chiar şi firmele ale căror proiecte reuşesc să convingă autorităţile de management nu ajung ajung la banii europeni deoarece nu au fonduri proprii, iar băncile nu ţin cont de ştampila UE pusă pe proiecte, cer garanţii şi pun la îndoială eficienţa afacerii. Ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă, a observat că s-a creat un cerc vicios al neîncrederii reciproce între firme şi bănci, pe care nu-l va putea sparge garanţia statului. El promite articularea unui fond de investiţii în capitalul firmelor, un aşa numit equity fond, finanţat printr-un parteneriat stat-privat.
Bogdan Baltazar, fostul şef al uneia din marile bănci ale României, a sfătuit solicitanţii să-şi viziteze bancherul înainte de a se lansa în aventura accesării fondurilor europene. Un traseu inteligent, a explicat Mihaela Popa, vicepreşedinte la CEC Bank, deoarece consultanţii, ale căror tarife depind de suma atrasă, încurajează uneori clienţii să ia proiecte mari, peste puterile lor, care se dovedesc nefinanţabile. Preşedintele Bursei de Valori, Stere Farmache, a aruncat băncilor mănuşa, spunând că acele firme care doresc să deschidă uşa investitorilor pot găsi bani pe Bursă. „Mie, oricum, îmi plac foarte tare vizionarii şi propunerea e fezabilă“, a comentat Andreea Vass oferta şefului Bursei.
