Cum văd elevii implicarea civică

Elena Stoian | 13.11.2024

Cum ar fi perceput de către elevi un curs dedicat educației pentru implicare civică? Ar răspunde unor nevoi resimțite în rândul liceenilor sau ar fi superfluu?

Pe aceeași temă

Un prim pas în această direcție este o analiză de nevoi în care au fost intervievați peste 250 de elevi și studenți din diverse regiuni ale țării. Răspunsurile pot fi împărțite în trei categorii.

 

1. „Dacă ei nu se implică, nu mă implic nici eu.”

Tinerii au tendința să urmeze, uneori mai mult decât este sănătos, puterea exemplului, fie că e vorba de prieteni, părinți, rude, profesori și, mai nou, exemplele din social media. Majoritatea participanților la acest studiu au menționat că, dacă ar avea un exemplu demn de urmat, ar începe să se implice și ei.

Pentru a motiva tinerii să devină cetățeni activi, este esențial să folosim forța exemplară a social media, pentru că internetul și modelele pe care le oferă influențează decisiv deciziile și stilul de viață ale tinerilor. Ramura online a proiectelor România Educată și a campaniei antibullying „Fără Frică” au fost foarte eficiente, conform respondenților. Însă o campanie de implicare civică, deși puternică în online, nu se poate limita la mediul online, ci necesită o abordare multiplă tocmai pentru ca exemplele de urmat să fie prezente și în offline - mentorat prin profesori, programe de voluntariat prin intermediul ONG-urilor, implicarea colectivă în inițiative comunitare.

Tinerii au nevoie de exemple autentice și relevante care să le servească drept ghid în direcția implicării civice. Fie că este o campanie dedicată, un proiect educativ sau inițiative locale de voluntariat, este esențial să le oferim un punct de plecare prin care să înțeleagă importanța implicării civice și impactul pe care îl pot avea în comunitate. Astfel, aceștia vor putea învăța nu doar de ce este important să se implice, ci și cum să o facă, dezvoltându-și abilități și valori esențiale pentru a se implica în societate.

 

2. „Implicarea vine din frustrare” 

În momentul în care nu se creează un sentiment de frustrare legat de o anumită nevoie, oamenii nu acționează. De exemplu, mișcarea feministă se naște pe fondul unor frustrări acumulate timp de secole, care împing femeile la acțiune socială și la luptă pentru drepturile lor. În absența unui factor motivant emoțional, anume acest sentiment de frustrare sau furie, tinerii rămân indiferenți la ideea de a se mobiliza în vederea acțiunii sociale. Ba chiar, conform respondenților acestui studiu, indiferența a ajuns să fie percepută drept „cool” în rândul tinerilor.

Tinerii abia încep să înțeleagă cum funcționează lumea din jurul lor și ce se întâmplă în societate, iar dacă nu reușim să le insuflăm un simț al implicării civice, aceștia riscă să devină adulți care nu vor lupta pentru lumea pe care și-o doresc și, chiar dacă vor dori să lupte, nu vor ști cum.

 

3. Implementarea în școli a unor programe de educație pentru implicare civică

Analiza de nevoi arată că elevii simt că perioada de liceu este una nu numai de formare academică, ci și de descoperire a rolului pe care tinerii îl pot juca în societate, însă conform percepției majorității respondenților, școala nu le oferă o pregătire suficientă pentru a se implica civic și a avea un impact în comunitățile lor. Din perspectiva elevilor, educația civică nu ar trebui să se rezume la ce este democrația și cum funcționează statul, ci ar trebui să-i echipeze cu instrumentele pentru a-și exprima ideile și a acționa în lume.

Există un consens la nivelul grupului intervievat că educația civică trebuie să fie o lecție de viață, nu teorie, conștientizând elevii de marile probleme ale generației lor și pregătindu-i să se implice în rezolvarea lor, fie că e vorba despre protecția mediului sau despre participarea la decizii care le afectează viitorul. Elevii cred că ar fi util să participe la dezbateri, la simulări ale unor procese democratice, ba chiar la ședințe de consiliu local.

Elevii deplâng faptul că ceea ce li se predă în școli legat de implicare civică este foarte limitat și teoretic, fără posibilitatea de a participa la acțiuni civice efective. „Mulți dintre noi nu reușim să vedem legătura între ceea ce învățăm teoretic despre drepturile și responsabilitățile cetățeanului și realitatea de fiecare zi.” Pentru a fi relevantă pentru tineri, educația pentru implicare civică ar trebui să se facă în parteneriat cu organizații din societatea civilă, susținută de programe de voluntariat și mentorat care pot ghida elevii spre acțiune socială prin puterea exemplului.

Elena Stoian

 

Elena Stoian este elevă de liceu,
lider de club de dezbatere la Bârlad

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22