Pe aceeași temă
Care este ideea din spatele Librăriilor Humanitas? Când şi cum au apărut ele?
„Povestea“ din spatele Librăriilor Humanitas este mai degrabă „o lecţie de economie“. Reţeaua de Librării Humanitas a fost prima tentativa privată de a sparge monopolul statului în domeniul difuzării de carte. Şi această tentativă a reuşit!
Editura Humanitas a dorit să le ofere cititorilor un alt fel de librărie: un spaţiu cald, curat, plăcut, în care erau întâmpinaţi cu amabilitate de librari capabili să vorbească cu pasiune despre cărţile din rafturi. Aşa a apărut prima Librărie Humanitas la Bucureşti, în anul 1991. Gândul că putem produce cărţi minunate, dar că ele nu sunt preţuite şi respectate aşa cum merită ne-a îndemnat să căutăm soluţii pentru a le ajuta pe drumul lor către cititorii care, în anii aceia, le aşteptau cu sufletul la gură.
A mai existat însă şi un alt imbold, pur economic, pentru naşterea Librăriilor Humanitas. Reţeaua oficială încasa banii din vânzarea cărţilor tale, însă nu ţi-i dădea. Trebuia găsită o soluţie pentru a rămâne în posesia banilor proprii. Aşa s-a născut „librăria privată“, una legată direct de editura care producea cartea.
Acum aveţi Librării Humanitas şi în alte oraşe decât Bucureşti.
Traversam, la începutul anilor 90, o perioadă de speranţe şi de efervescenţă spirituală. Oamenii citeau ca să se vindece. Librăriile Humanitas aveau în spate prima editură privată din România, „editura memoriei regăsite“, cum a fost numită Humanitas în anul naşterii sale. Ea le-a redat românilor pe Cioran, Eliade, Ionesco, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. Aşa cum le-a redat domenii întregi ale culturii umaniste puse sub interdicţie în comunism: religiile lumii, politologia, o bună parte a filozofiei şi a istoriei lumii. O singură librărie nu ajungea. A încolţit ideea unui lanţ de distribuţie a cărţilor pe care le produceam.
Experienţa s-a dovedit inedită şi captivantă. „Ieşirea“ din Bucureşti a venit firesc. Prima Librărie Humanitas fusese un succes A urmat Librăria Humanitas din Sibiu. Acum avem 16 librării în toată ţara, plus librăria virtuală - http://www.librariilehumanitas.ro/.
Ce loc ocupă Librăriile Humanitas în spaţiul cultural urban din oraşele în care fiinţează?
Librăriile Humanitas sunt locurile unde oamenii se întâlnesc, se relaxează, trăiesc în alt univers decât în cel cotidian. Orice librărie adevărată trebuie, odată ce ai intrat în ea, să scindeze spaţiul vieţii, să te proiecteze în alt univers şi, odată plecat de acolo, trebuie să te simţi mai puternic, mai frumos şi mai încrezător. Mai puternic pentru că ai descoperit acolo un „obiect“ care te face să înfrunţi altfel viaţa. Cartea a jucat dintotdeauna un rol terapeutic, pentru că a creat universuri alternative. Evadările periodice din viaţa obişnuită au un rol extrem de benefic în economia vieţii psihice. Totul, într-o Librărie Humanitas, te face să trăieşti această experienţă. Aici întâlneşti scena „teatrului din vitrină“ , concertul din „librăria muzicală“, filmul, expoziţia de fotografie sau pictură. Deseori copiii ascultă aici poveşti citite de actori cunoscuţi sau îşi fac lecţia de literatură în mijlocul cărţilor. Librăria se transformă astfel din spaţiul destinat exclusiv cărţii şi lansării de carte într-un spaţiu modern extrem de plăcut, plin de surprize şi totodată familiar. Societatea de Librării Humanitas a dorit ca, alături de funcţia comercială, ce defineşte în mod normal orice spaţiu de vânzare, să se extindă funcţia culturală a librăriei.
Cum se descurcă „afacerile“ culturale - librăriile şi piaţa cărţii în această perioadă de criză?
Impactul crizei economice nu se reflectă la fel de puternic în piaţa de carte ca în alte domenii.Totuşi, şi cei mai consecvenţi cumpărători de carte resimt în bugetele proprii efectul perioadei dificile pe care o traversăm, devenind mai selectivi şi mai receptivi la reducerile de preţuri. Ne dorim să-i întâmpinăm pe cititori cu cele mai bune cărţi şi cu cele mai bune preţuri. Anul acesta a fost poate cel mai bogat în promoţii şi campanii de promovare. Cea mai „promovată“ promoţie a fost cea pe care am „importat-o“ din Marea Britanie: „Three for two“- „Alegi trei cărţi şi plăteşti doar două“.
Ca strategie globală, am încercat să venim noi către cititor, să-l „tragem de mânecă“ mai mult decât înainte, să-l ajutăm în mai mare măsură să „supravieţuiască“ cultural, făcând noi, atât cât ne permit condiţiile impuse de piaţă, sacrificii de tot felul (de la promoţii până la supralicitarea librarului). Clientul Librăriilor Humanitas este un cititor inteligent care înţelege că, din păcate, în spatele fiecărei cărţi care îl aşteaptă cuminte pe raft, se află, până la urmă, o cantitate de efort care trebuie plătit. Cartea, ca orice produs de pe lumea asta, costă, uneori mult mai mult decât îşi permit cei care-şi doresc s-o cumpere. Acesta este motivul pentru care am făcut toate eforturile de care vorbeam pentru a-i ajuta pe cititori.
În aceste vremuri economice tulburi, aveţi planuri de extindere?
Este o perioadă în care, mai mult ca oricând, e nevoie de o strategie, altfel rişti să nu supravieţuieşti. Ne-am străduit să creştem cât mai mult punctele de vânzare, deschizând (sau redeschizând) noi librării. Am redeschis, în zone centrale, librăriile din Galaţi şi Cluj, închise în anul 2008, şi ne gândim să deschidem librării la Bacău sau la Bistriţa.
Am „impus“ practic ideea ca fiecare librărie, oricât de mică ar fi şi-n orice oraş ar fi aşezată, să se transforme (într-o mai mare măsură ca până acum) într-un spaţiu cultural complex şi, aşa cum spuneam, având şi o funcţie socială (cei care intră în librărie pot asculta un miniconcert de jazz gratis sau pot vizita o expoziţie de fotografie, profesorii îşi pot ţine orele în librăria noastră etc.).
Pe lângă promoţiile despre care am vorbit, ne-am propus – şi proiectul a demarat deja la Sibiu, la Cluj sau la Galaţi – să aducem în librării personalităţi din lumea culturală. Am făcut până acum „turnee“ în librării cu Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Alex Ştefănescu, Radu Paraschivescu, Dan C.Mihăilescu, Gabriel Liiceanu...
Lumea în care trăim e de foarte multe ori cenuşie. Tot ce facem facem şi cu speranţa că putem aduce o pată de culoare în acest peisaj şi că, întâlnind-o, unii dintre noi vor regăsi, în strălucirea unei cărţi, gustul pierdut al vieţii.
* director general al Librăriilor Humanitas
Interviu realizat de RĂZVAN BRĂILEANU
