22 PLUS, nr. 304: Principii directoare pentru bunăstare, echitate socială şi activitate economică durabilă

Hans Gert Pottering* | 05.10.2010

Pe aceeași temă

Depăşirea crizei financiare şi economice mondiale necesită existenţa unor reguli internaţionale. Economia socială de piaţă poate să ofere cadrul necesar, având în vedere că este un model de ordine, verificat la nivel naţional. Prin Tratatul de la Lisabona, statele Uniunii Europene se obligă să acţioneze în direcţia unei „economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate“. Instituţiile Uniunii Europene, în special Parlamentul European, au dovedit, mai ales în lunile care au trecut, că ţin cont de această misiune. Acum trebuie ca aceste principii să fie valabile şi în plan internaţional. Aspectele relevante în acest context au fost incluse în liniile directoare, prezentate mai jos, de către reprezentanţi de vârf ai mediului politic şi ştiinţific din Uniunea Europeană.

Preambul

Interdependenţa economică şi politică sporită a condus, în multe ţări ale lumii, la mai multă creştere şi concurenţă, la îmbunătăţirea şanselor de pregătire, la consolidarea infrastructurii sociale şi la reducerea pauperităţii. Cu toate acestea, pacea, libertatea şi dreptatea continuă să fie ameninţate. Distribuţia neechitabilă a prosperităţii contribuie la creşterea tensiunilor politice şi sociale. Criza financiară şi economică actuală poate fi depăşită numai cu ajutorul unor reguli internaţionale, aplicabile pieţelor financiare. În acest scop, este necesară o susţinere comună a economiei durabile. Avem nevoie de consens internaţional, pentru a asigura bunăstarea, echitatea socială şi activitatea economică durabilă în baza unor principii şi valori comune. Iar efectele pozitive ale globalizării trebuie ca, nici în perioade de criză, să nu fie periclitate de protecţionism naţional sau regional. Orientarea spre interesul general, legitimitatea democratică şi inviolabilitatea demnităţii umane constituie fundamentul unui astfel de consens, cu particularităţile culturale şi sociale proprii.

Principii directoare

Solidaritatea şi subsidiaritatea sunt principiile directoare. Solidaritatea este cea care asigură condiţiile pentru ca economia de piaţă să se relegitimeze, orientându-se în funcţie de interesul general. Iar subsidiaritatea creează şi garantează spaţiul pentru responsabilitate şi iniţiativă proprie.

1. Ordinea-cadru - statul de drept

Fundamentul acţiunii economice eficiente şi durabile îl reprezintă un sistem de drept funcţional, sigur, care beneficiază de legitimitate democratică. Sunt create astfel premisele pentru o economie performantă, pentru o administraţie a statului eficientă şi orientată spre cetăţean, precum şi pentru luarea în considerare a principiilor bunei guvernanţe. Elementele regularizatoare şi supravegherea consecventă asigură controlul respectării normelor şi sancţionarea comportamentelor anormale. Toate acestea nu reprezintă doar un scop în sine. Regularizarea este adecvată şi corectă, pentru ca stimulentele din economia concurenţială să fie astfel configurate încât acţiunea descentralizată din mediul concurenţial să conducă la rezultatele necesare, de ordin socio-politic.

2. Proprietate şi ocupare

O structură economică eficientă şi orientată spre durabilitate trebuie să se bazeze pe proprietatea particulară, aceasta fiind ordinea care asigură condiţiile, pentru ca drepturile de dispoziţie asupra bunurilor să fie în mâinile întreprinderilor şi gospodăriilor particulare. Existenţa proprietăţii particulare este hotărâtoare pentru obţinerea de câştiguri prin muncă şi reprezintă baza pentru un patronat inovativ. Numai ordinea economică bazată pe proprietatea particulară asigură ocuparea în mod durabil. Numai aşa există răspundere proprie şi iniţiativă proprie. Fără acestea ar fi de neimaginat gestionarea eficientă a propriului potenţial, a propriei educaţii, inovaţii, creşteri şi prosperităţi. Proprietatea particulară este specifică unei ordini concurenţiale în care un număr mare de firme mici şi mjilocii răspund cu proprietatea personală pentru activitatea lor. Proprietatea constituie şi o obligaţie socială, folosirea sa trebuind să servească binelui public, fiindcă, în acest fel, se asigură o acţiune moderată, durabilă a întreprinzătorului, cât şi protecţia faţă de tendinţa de a obţine profituri unilaterale şi pe termen scurt.

3. Concurenţa ca bază

Ordinea concurenţială mondială bazată pe formarea liberă a preţurilor optimizează alocarea de resurse limitate. Concurenţa funcţională este motorul activităţii economice durabile. Concurenţa promovează eficienţa şi progresul, întăreşte acţiunea responsabilă şi împiedică apariţia unor forţe de piaţă unilaterale. Ordinea concurenţială presupune ca, la nivel naţional şi internaţional, să existe pieţe deschise, precum şi un control al statului şi al comunităţii de state asupra forţei pieţei şi a concentrărilor. Concurenţa se bazează pe principiul performanţei şi al egalităţii de şanse.

4. Aplicarea principiului resposabilităţii antreprenoriale

Concurenţa liberă impune aplicarea principiului responsabilităţii antreprenoriale, aşa încât concurenţa bazată pe performanţă să fie în strânsă legătură cu răspunderea celor care acţionează. Perspectiva profitului stimulează competiţia. Iar răspunderea personală în cazul pierderilor limitează acţiunea iresponsabilă şi excesiv de riscantă.

5. Stabilitatea condiţiilor-cadru economice

Ordinea economiei de piaţă necesită o politică economică pe termen lung şi stabilitate macroeconomică maximă. În special pentru pieţele financiare naţionale şi internaţionale trebuie să fie întrunite aceste condiţii. Investiţiile şi deciziile de consum pe termen lung presupun existenţa încrederii într-o anumită ordine-cadru stabilă. În acest context, trebuie respinse măsurile protecţioniste, precum şi politica monetară orientată spre obiective naţionale economice şi de creştere, care sunt gândite pe termen scurt.

6. Bunuri publice puse la dispoziţie de stat

În economia de piaţă, statul este cel chemat să asigure punerea la dispoziţie de bunuri publice, dacă piaţa nu poate acest lucru sau o face într-o măsură insuficientă. Statul trebuie să se implice în asigurarea unei infrastructuri performante, a unor şanse esenţiale pentru educaţie, precum şi a asistenţei medicale cuprinzătoare. Efortul statului va fi cu atât mai mare, cu cât există indigenţă socială, însă intervenţiile acestuia ar trebui să fie limitate.

7. Solidaritate şi securitate socială

Creşterea economică favorizează combaterea pauperităţii. Economia de piaţă nu poate împiedica apariţia diferenţelor de venit şi a dezavantajării unor părţi ale populaţiei. Din aceste motive, în economia de piaţă sunt necesare sisteme de securitate socială cu larg impact şi conforme pieţei, mecanisme de compensare regională şi un sistem de control orientat spre performanţă, aşa încât să poată fi asigurată pacea socială, iar pături largi ale populaţiei să aibă o participare corespunzătoare la dezvoltarea economică şi socială.

8. Compatibilitatea stimulentelor

Pentru finanţarea obligaţiilor statului în economia de piaţă, este necesar un sistem fiscal stimulator. Taxele nu trebuie să fie atât de mari încât să reducă stimulentele pentru performanţă sau să conducă la distorsiuni prin efectuarea de alocări.

9. Durabilitate

Orice ordine economică trebuie să poată fi măsurată în funcţie de rezultatele sale, obţinute pe termen lung. Din punct de vedere ecologic, social şi fiscal, durabilitatea este unul dintre cele mai importante criterii ale succesului, precum şi expresia echităţii dintre generaţii. O ordine de drept bazată pe responsabilitate şi răspundere contribuie la consolidarea durabilităţii. Practicarea unei politici active în direcţia protecţiei climei constituie o obligaţie economică şi morală în scopul asigurării fundamentului natural pentru viaţă al generaţiilor viitoare.

10. Politica pieţelor deschise

Acţiunile izolate, naţionale nu constituie un remediu în perioade de criză, dimpotrivă: ele pot agrava efectele mondiale ale crizei economice. De aceea, este hotărâtor să existe o politică coordonată a pieţelor libere şi să fie respectate regulile corecte ale jocului. Împotriva protecţionismului şi a naţionalismului economic trebuie continuată întărirea instituţiilor internaţionale relevante.

Premise pentru succesul unei ordini economice globale în spiritul economiei de piaţă, cu orientare socială

O economie deschisă şi globală are nevoie de un cadru internaţional. Trebuie ca şi la nivel internaţional să fie aplicate principiile şi regulile care s-au dovedit eficiente la nivel naţional şi european în cadrul unei ordini economice şi a valorilor, orientată spre o economie de piaţă socială. Aceste principii asigură legătura dintre libertate şi responsabilitate în folosul tuturor, trebuind să fie îmbunătăţite în special în domeniul pieţelor financiare şi întărite în comerţul internaţional. Sunt necesare extinderea legitimităţii, a capacităţii de funcţionare, a cooperării aprofundate dintre instituţiile internaţionale, precum şi crearea de foruri de cooperare integratoare. Baza pentru toate acestea o reprezintă un sistem de drept autentic şi o ordine democratică orientată spre subsidiaritate. Competiţia politică şi participarea politică în rândul naţiunilor promovează dezvoltarea economică şi stabilitatea ordinii sociale şi economice internaţionale. Numai într-o astfel de ordine poate fi asigurată informarea necesară prin mass-media independente şi prin asociaţii. Ca să putem avea „prosperitate pentru toţi“ este nevoie de consens şi de susţinerea actorilor politici, economici şi sociali, pentru asigurarea echilibrului intereselor la nivel naţional şi internaţional.

* Prof. dr. HANS-GERT PÖTTERING, Preşedintele Parlamentului European,  JOSEPH DAUL, Preşedintele grupului PPE în Parlamentul European, Dr. WILFRIED MARTENS, Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Prof. Dr. BERNHARD VOGEL
Fost prim-ministru de land, preşedintele Fundaţiei „Konrad Adenauer“, Prof. dr. CEES P. VEERMAN, Preşedintele Institutului Ştiinţific al CDA, Olanda.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22