Pe aceeași temă
Obligaţiile părţilor.
Guvernul se obligă ca, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, precum şi prin toate celelalte instituţii publice aflate sub autoritatea sa: a) să solicite puncte de vedere şi să implice reprezentanţii celeilalte părţi semnatare în procesul de consultare privind proiectele de acte normative; b) să implice membrii celeilalte părţi semnatare în grupuri de lucru, seminarii şi alte reuniuni care au drept obiectiv dezbaterea şi definirea priorităţilor din domeniul incluziunii sociale; c) să faciliteze participarea reprezentanţilor partenerului la lucrările Comisiei Naţionale privind Incluziunea Socială, la lucrările Comisiilor teritoriale privind Incluziunea Socială, precum şi la alte structuri consultative în domeniul social, care implică participarea societăţii civile; d) să coopereze cu partenerul în vederea iniţierii de proiecte şi programe comune în vederea susţinerii şi dezvoltării sistemului naţional de servicii sociale; e) să informeze cealaltă parte semnatară (structurile bisericeşti recunoscute ca furnizori de servicii sociale) cu privire la oportunităţile de finanţare puse la dispoziţie de minister în vederea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale; f) să asigure condiţii optime în centrele furnizorilor publici de servicii sociale pentru desfăşurarea asistenţei spirituale a persoanelor beneficiare, inclusiv prin asigurarea unor spaţii proprii în acest sens, sub condiţia respectării drepturilor fundamentale şi în primul rând a libertăţii religiei; g) să sprijine demersurile Patriarhiei Române pentru valorificarea potenţialului specific al absolvenţilor Facultăţilor de Teologie Ortodoxă, Secţia Teologie Socială; h) să coopereze în domeniul incluziunii sociale şi cu ONG-urile care funcţionează în cadrul şi cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhia Română se obligă:
a) să desemneze reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române care să participe la activitatea de elaborare a proiectelor de acte normative şi a programelor privind domeniul incluziunii sociale; b) să desemneze reprezentanţi în structurile consultative din domeniul social, care implică participarea societăţii civile;
c) să coopereze cu partenerul în scopul furnizării de servicii sociale în beneficiul persoanelor, familiilor şi comunităţilor aflate în situaţii de dificultate;
d) să identifice, prin intermediul preoţilor şi al personalului implicat în sistemul de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române, şi să comunice partenerului situaţii şi informaţii privind persoanele aflate în nevoie, precum şi informaţii asupra persoanelor aflate în evidenţele proprii, potenţiale beneficiare de servicii sociale, prestaţii sociale, în vederea facilitării accesului la asistenţă, contribuind astfel la definirea de către partener a unor strategii sectoriale în domeniul incluziunii sociale;
e) să ofere consiliere spirituală, cu personal specializat, beneficiarilor de servicii sociale organizate de furnizori publici şi privaţi; f) să asigure implicarea resurselor umane şi totodată a structurilor specializate din domeniul asistenţei sociale în programe pentru dezvoltarea infrastructurii sociale şi a serviciilor sociale; g) să coopereze la implementarea programelor sociale de interes naţional; h) să faciliteze diseminarea informaţiilor specifice activităţii de incluziune socială pe care o derulează; să faciliteze diseminarea modelelor de bună practică; i) să ofere informaţii privind organizaţiile neguvernamentale din domeniul asistenţei sociale, care funcţionează în cadrul şi cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române.
